Bătrânul edec și marea mârlănie

Președintele Traian Băsescu a scos de la naftalină logica lui “ex”, folosită cu mare abilitate de Ion Iliescu după căderea comunismului, când Regele Mihai I era considerat un pericol. Ex-căpitanul joacă, în mod paradoxal, rolul ”bătrânului edec”, într-un spectacol năucitor al mârlăniei.

Ex-căpitanul Traian Băsescu și-a găsit o nouă țintă: Regele Mihai. Interesant este că discursul președintelui României din 2011 seamănă izbitor de mult cu cel al lui Ion Iliescu, din 1990.

În stilul specific, președintele Băsescu a mers chiar mai departe, într-o zonă în care nici măcar Ion Iliescu nu ajunsese. Marea mârlănie a culminat cu momentul în care s-a făcut aluzie la defectul de vorbire al Regelui.

Nu este foarte clar ce l-a determinat pe Traian Băsescu să se lanseze în astfel de atacuri la adresa Regelui Mihai. Cert este că, în mod paradoxal, Băsescu a adoptat discursul lui Ion Iliescu, pe care îl ataca la fel de dur acum câțiva ani, când l-a numit “bătrânul edec”.

Este aproape năucitor să-l vezi pe Traian Băsescu metamorfozat în Ion Iliescu.

Desigur, președintele urmărește un scop bine determinat. Referirea la procente, din discursul de joi seara, când a spus că “80 la sută dintre români vor un președinte”, poate trăda motivele pentru care președintele Băsescu îl atacă în acest mod pe Regele Mihai.

Este o strategie care i-a folosit cu succes lui Ion Iliescu acum 21 de ani, dar și marca unei mentalități care a putut să facă posibile mineriadele. Din acest motiv trebuie privite cu mare îngrijorare ultimele declarații ale președintelui.

Dacă nu există o agendă ascunsă, lucrurile sunt la fel de grave. În momentul în care a făcut aluzie la defectul de vorbire al Regelui, Traian Băsescu a jignit toate persoanele cu dizabilități din România pentru că, prin discursul său, a transmis ideea că cei cu dizabilități trebuie respinși.

Un asemenea tip de mentalitate este condamnat în termeni duri în țările civilizate și nu trebuie trecut cu vederea.

Tratarea persoanelor cu dizabilități în acești termeni este vecină cu logica nazistă care a făcut posibile ororile de la Auschwitz.

Faptul că un șef de stat, în Uniunea Europeană, lansează public un asemenea mesaj este de o gravitate extremă.

Editorialul a fost preluat de pe adevarul.ro

Citeşte alte opinii:

După blocuri e Băsescu

Bufonul, starleta și marinarul

Revoluţia care nu a mai avut loc

Nevoia de modele şi morală

Citeşte alte opinii ale jurnalistului Malin Bot pe platforma “ideilibere.ro“:

Circarul, pițipoanca și marinarul

“Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta“

Cronica neagră a polițiștilor și judecătorilor pe care i-a durut în cot

Reporterii Adevărul din toată țara au construit, din imagini foarte dure, tabloul complet al genocidului rutier produs în România. Cele mai crunte accidente din fiecare județ reprezintă cronica neagră a Poliției Rutiere, dar și efectele mentalității din sistemul judiciar.

Mentalitatea aceasta a făcut ca, în ultimii 20 de ani, în mod constant, judecătorii să emită sentințe cu suspendare pentru șoferii criminali. Peste 65.000 de morți a produs indulgența judecătorilor, din 1990 până acum.

Legea românească pedepsește suficient de bine uciderea din culpă. Pentru accidente grave se pot aplica pedepse de până la opt ani de închisoare. Problema nu este aici, deși multe voci au invocat acest aspect mai ales după accidentul comis de Șerban Huidu.

Alți comentatori au invocat starea proastă a drumurilor. Faptul că nu avem autostrăzi face ca drumurile pe care circulăm să fie prea pline. Dar nu asta a produs cei 65.000 de morți. Viteza se adaptează la drum. Dacă știi că legea te pedepsește aspru și vigilent pentru orice încălcare, vei circula cu atenție. Faptul că Justiția a aplicat politica pedepsei cu suspendare a jucat un rol decisiv. Toți cei care cunosc un astfel de caz rămân cu convingerea că, dacă vor ajunge într-o situație similară, nu riscă pușcăria.

Dincolo de modul în care procurorii și judecătorii au tratat autorii accidentelor foarte grave, mai este o “categorie profesională” care trebuie să citească de o sută de ori grupajul publicat pe adevarul.ro: polițiștii de la Rutieră. Lipsa lor de inteligență, profesionalism sau onestitate a dus în egală măsură la proporțiile teribile ale genocidului rutier.

Stau numai la ciupeală și sunt preocupați doar de capcane meschine, fără nicio strategie inteligentă de prevenire a accidentelor. Fac asta poate pentru că sunt prea proști ca să organizeze ceva inteligent. Poate o fac pentru că au tranformat acest mod de acțiune în sursă de venit ilegal. Mentalitatea polițistului care stă cu radarul după curbe sau la intrarea în localități numai pentru a aduna șpagă este cea care a încurajat soferii inconștienți să exagereze mereu, mai mult. Până când unii dintre ei au produs ceea ce vă arată astăzi adevarul.ro.

Incompetența sau lipsa de onestitate a șefilor de servicii rutiere județene și a celor din IGPR a făcut ca Poliția Rutieră să rămână parazitată cu indivizi care nu au ce căuta într-o astfel de instituție. Efectul este tot în stradă.

Toți cei care au fost șefi ai Poliției Române trebuie să privească de foarte multe ori imaginile celor mai grave accidente, împreună cu toți judecătorii care au emis sentințe cu suspendare. Eventual să-și imagineze că între resturile mașinilor zdrobite sunt rudele lor. Tratau la fel de indulgent șoferii vinovați?

Vezi aici cele mai grave accidente din toată țara:
FOTO Aşa arată genocidul rutier! Cele mai grave accidente din întreaga ţară

Editorialul a fost publicat pe  adevarul.ro

Citește și:

Genocid în România: 65.000 de morţi, prea puţini vinovaţi

Interlopii din Poliție și serviciile “speciale”