Câinele de pază şi sistemul judiciar

Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sunt în acest moment cele mai puternice instituţii judiciare din România.

Forţa DIICOT se bazează pe geneza acestei instituţii, la fundaţia căreia se află grupurile de interese ale foştilor ofiţeri de securitate recuperaţi după 1989 în celebra unitate de informaţii „Doi şi un sfert„ (UM 0215) şi apoi în Brigăzile de Combatere a Crimei Organizate.

La Timişoara, ani de zile, Brigada de Combatere a Crimei Organizate a fost condusă de un fost ofiţer de securitate, Mircea Chirilă. Acesta a rămas în sistem după 1989 tocmai pe filiera 0125. Chirilă, despre care unele surse spun că a fost implicat în operaţiunea „Autobuzul”, a fost avansat la grad de general, chestor de poliţie, la pensionare, chiar de către şeful statului. În anul 2005 Ministerul Administraţiei şi Internelor a refuzat să prezinte informaţii legate de trecutul acestuia în Securitate.

Astfel de personaje au creeat si condus din umbra operatiunile DIICOT.

După 1990, pentru combaterea eficientă a traficului de droguri şi terorismului s-au promovat mai multe legi care au acordat puteri sporite DIICOT. Pe lângă operaţiunile permise de legi speciale şi ordinare, DIICOT derulează şi operaţiuni de imagine bine puse la punct, care folosesc presa.

De multe ori grupurile de interese care acţionează prin DIICOT construiesc cazurile sensibile la nivel de imagine, în public, folosind chiar mass-media.

Mulţumiţi să ofere publicului imagini spectaculoase cu mascaţi care sparg uşi sau cu operaţiuni speciale, jurnaliştii acteditaţi pe lângă structurile DIICOT se transformă, fără să realizeze neapărat, în instrumente de PR ale procurorilor şi influenţează actul de justiţie în favoarea acuzării.

Astfel jurnalistul abandonează total rolul de câine de pază al democraţiei. Experienţa personală de jurnalist mi-a dovedit că în aproape toate cazurile când DIICOT a oferit informaţii presei a făcut-o pentru a construi public, înainte de proces, vinovăţia celor cercetaţi.

În multe cazuri la dosar nu erau probe concludente.

Un mare pericol, în cazul DIICOT, îl reprezintă slaba pregătire a unor procurori . Am descoperit la Timişoara un procuror DIICOT, Carmen Martinov, care nu putea face diferenţa între ora GMT şi ora României, deşi se ocupa printre altele cu anchete din domeniul IT, unde este vitală înţelegerea acestor lucruri.

DNA are în comun cu DIICOT stilul de acţiune pe cazurile sensibile dar şi statutul de forţă în sistemul judiciar românesc actual.

Dincolo de anomaliile produse uneori de oameni din aceste instituţii, nu trebuie contestat rolul lor în combaterea unor fenomene extrem de serioase, care provoacă mari probleme în societate.

Opinia mea este că rolul jurnalistului este tocmai acela de a monitoriza aceste instituţii şi de a căuta abuzurile care încalcă principii democratice elementare. Din păcate, pentru mulţi jurnalişti este mult mai comod să servească interesele celor două instituţii şi să primească în schimb informaţii din dosare.

Au existat la Timişoara situaţii total anormale în care anumiţi jurnalişti au participat mascaţi la operaţiuni speciale şi au fost flosiţi ca martori. De asemenea, există situaţii în care asfel de jurnalişti au fost folosiţi pentru a timora judecătorii care refuzau să emită mandate de arestare din lipsă de probe.

Astfel de anomalii aduc atingere climatului democratic pentru că rolul jurnalistului nu este acela de a sprijini vreuna dintre puterile statului, ci tocmai de a le monitoriza pentru a sesiza şi critica excesele care afectează climatul democratic.

Mai jos este un exemplu de anomalie provocata intentionat de catre un grup de interese din DIICOT Timis si DNA.

Scrisoare deschisă
19 februarie 2009

domnului Daniel Morar, procuror-şef al Departamentului Naţional Anticorupţie
domnului Lucian Gheorghe Papici, procuror-şef Secţia a II-a a DNA
domnului Ioniţă C. Vasile, procuror-şef birou, procuror de caz

Stimate domnule Morar, o greşeală interesantă, comisă public de Biroul de Presă al DNA, într-un comunicat de presă, mă determină să trag concluzia că dumneavoastră şi subalternii dumneavoastră, menţionaţi aici din motive bine întemeiate, nu înţelegeţi prea limpede cum funcţionează o redacţie şi mai ales cum se documentează şi publică o anchetă de presă.

Consider că se impune să vă luminez temeinic pe această zonă, pentru a evita în viitor situaţii confuze şi cu posibil potenţial denigrator, ca cea generată de comunicatul de presă emis de instituţia dumneavoastră în 3 februarie 2009, cu privire la dosarul Tiba-Renu.

Această scrisoare este adresată şi procurorului-şef Lucian Papici în calitate de superior ierarhic al procurorului de caz, căruia i s-au prezentat toate informaţiile de care avea nevoie pentru a pricepe cum funcţionează o redacţie, dar care, la prima vedere, pare a nu avea capacitatea sau interesul de a privi lucrurile corect.

Stimate domnule Papici, în acelaşi timp, vă adresez public, în aceleaşi condiţii în care a fost emis comunicatul DNA, rugămintea să discutaţi informaţiile pe care le transmit mai jos şi cu buna dumneavoastră colegă şi colaboratoare, şefa DIICOT Timiş, domnişoara procuror Carmen Martinov, la o cafea, în Piaţa Vlad Ţepeş, la parter, în virtutea respectului profesional reciproc care vă sudează în mod strălucit relaţia interumană.

Înainte de a trece la fondul problemei, ţin să precizez clar că nu contest şi nici nu îmi permit să discut, înaintea instanţei, cazul de corupţie descris în acest comunicat de presă şi nici vinovăţia sau nevinovăţia personajelor principale.

Interesul meu este strict legat de o frază, aparent de ordin secundar, plasată în comunicatul de presă, despre care eu consider că este o dovadă a amatorismului cu care procurorul de caz a verificat condiţiile în care s-a redactat o anchetă de presă ce viza un subiect de interes public.

Cred că este doar rezultatul necunoaşterii condiţiilor în care lucrează un jurnalist şi nu dau crezare informaţiilor primite, potrivit cărora ar putea avea legătură cu respectul profesional profund, şi mai ales reciproc, pe care procurorul-şef Papici îl poartă procurorului-şef Martinov.

Aşadar, în comunicatul incriminat prin această scrisoare deschisă, Biroul de Presă al DNA emite următoarea informaţie:

Astfel, inculpatul Renu Viorel l-a determinat pe un jurnalist de la ediţia regională a unui cotidian central să publice un articol referitor la abuzurile care s-ar fi făcut asupra inculpatului Schein Iacob de către procuror, pe parcursul urmăririi penale şi i-a pus la dispoziţie jurnalistului datele necesare redactării articolului de presă. După publicare, articolul a fost folosit de către avocatul Tiba Tiberiu Mircea pentru motivarea şi susţinerea cererii de strămutare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie„.

Înainte de a vă lămuri unde s-a greşit şi mai ales ce efecte poate să aibă o astfel de greşeală, trebuie să mă întreb, retoric desigur, de ce în comunicat nu s-a precizat faptul că Inalta Curte de Casaţie şi Justitie a respins acţiunea de strămutare a inculpatului Iacob Schein, articolul depus în dosar fiind nefolositor acestuia.

Am să vă sintetizez, mai jos, toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a înţelege unde aţi greşit, pe puncte, pentru a vă fi mai uşor să le asimilaţi.

Chestiuni de principiu

1. Rezultatul muncii unui jurnalist este public. Articolele de presă scrisă, ştirile, reportajele de televiziune, chiar şi opiniile exprimate în dezbateri, toate au menirea să fie diseminate (împrăştiate) publicului. Din momentul în care un articol apare pe tarabă jurnalistul nu are cum să controleze modul în care acesta va fi folosit.

2.  Documentarea unui articol de presă, operaţiune ce are loc înaintea publicării şi care constă în strângerea informaţiilor necesare redactării articolului, presupune contactul cu orice persoană care deţine informaţii relevante, privitoare la subiectul documentat.

Jurnalistul nu are cum să cunoască şi mai ales să controleze intenţiile celor cu care intră în contact pentru a obţine informaţii.

3.  Jurnalistul operează cu informaţii prezentate public de instituţii, care au şi ele agenda PROPRIE legată de proiectarea unei imagini cât mai bună în societate, pentru a justifica fondurile consumate, dar şi cu persoane din aceste instituţii, care uneori transmit informaţii cu condiţia ca jurnalistul să păstreze confidenţialitatea identiţăţii acestora.

Jurnalistului îi este clar că există posibilitatea ca astfel de surse să aibă şi ele o agendă ASCUNSĂ pe care însă nu are cum să o cunoască şi mai ales să o controleze.

4. Jurnalistul are datoria să se asigure că subiectul pe care îl documentează este de INTERES PUBLIC şi să verifice veridicitatea informaţiilor primite. În măsura în care aceste două condiţii sunt îndeplinite, ESTE IRELEVANT ce ar putea să facă, sau să nu facă sursele cu agendă ascunsă. Scopul jurnalistului este să transmită publicului informaţie relevantă şi verificată, cu pârghiile de care poate dispune un jurnalist, care sunt în mod clar emipirice, în
comparaţie cu mijloacele de care dispune, de exemplu, o instituţie ca DNA.

5.  Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sursei, indiferent de situaţia în care poate să fie atras, fără ştirea şi consimţământul său. Principiul confidenţialităţii surselor este foarte important şi respectarea lui nu înseamnă că jurnalistul este complice sau că încearcă să favorizeze pe cineva. Ţine şi de considerente practice. Un jurnalist care a promis unei surse ca va respecta acest principiu şi îl încalcă nu va mai primi în viitor informaţii. Cele mai interesante, relevante şi ascunse informaţii sunt primite în virtutea unei astfel de relaţii.

6.  Jurnalistul singur nu are puterea de a decide de capul lui PUBLICAREA unui articol şi nicio sursă cu agendă ascunsă nu poate DETERMINA publicarea unui articol. În mediul jurnalistic profesionist în care activez decizia PUBLICĂRII oricărui articol este luată în urma unei şedinţe de redacţie, la care participă mai multe persoane, jurnalişti cu experienţă. În sedinţa de redacţie se discută posibilele abordări, informaţiile existente, modul în care au fost ele confirmate, existenţa declaraţiilor celor vizaţi de articol. În tot procesul luării DECIZIEI PUBLICĂRII jurnalistul are numai rolul de a prezenta cât mai elocvent subiectul. Fără existenţa unor argmente solide acesta nu poate „PUBLICA” articolul. Discutarea publicării articolului este faza finală a „procesului de producţie”.

Chestiuni de fond

1.  Articolul la care face referire comunicatul DNA a urmărit faptul că şeful Poliţiei Judeţului Timiş este vizat de o posibilă anchetă a DIICOT Timiş, coordonată de procurorul Carmen Martinov.

2.      În subsidiar articolul a vizat următoarele aspecte:
–       posibila implicare a şefului Poliţiei Timiş într-un dosar penal,
–       implicaţiile ilegale şi ascunse ale modului în care se fac numirile în funcţii de conducere din Poliţie,
–       modul neprofesionist în care acţionează procurorul DIICOT şi posibile încălcări ale procedurii în astfel de cazuri,
–       existenta unei sentinţe judecătoreşti care a confirmat pregătirea precară profesională a procurorului Carmen Martinov, care a întocmit defectuos rechizitoriul în cazul Schein, astfel încât instanţa a fost nevoită să trimită înapoi dosarul şi să ceară altor procurori să reformuleze actul de acuzare pentru a respecta condiţiile legale, elementare, impuse în astfel de situaţii.

Desigur înţelegeţi că DIICOT dispune de o putere foarte mare şi că lipsa de profesionalism sau carenţele unor procurori, pot provoca efecte extrem de grave în societate. Jurnalistul are datoria de a sesiza public astfel de situaţii. Faptul că exercitarea acestei datorii poate ajuta indirect persoane certate cu legea nu poate să limiteze sau să îngrădească şi mai ales nu poate să acuze jurnalistul de intenţii ilegale. Bunele intenţii ale jurnalistului se reflectă în
modul în care verifică şi gestionează informaţia primită.

3.      În cazul procurorului DIICOT Carmen Martinov mai fuseseră documentate şi publicate două anchete de presă, care trădau alte probleme. Prima a vizat modul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ionelaş Cârpaci, considerat lider al mafiei imobiliare timişorene. Personaj care acum este judecat pentru comiterea infracţiunilor de fals şi uz de fals, într-o retrocedare fictivă. Trimis în judecată însă de Parchetul Judecătoriei, nu de
DIICOT.  Mă surprinde că nimeni DNA nu se gândeşte la faptul că mafia imobiliară a prosperat în ultima perioadă, de când Martinov conduce biroul Timiş al DIICOT, fără ca acest Parchet, exact cel cu atribuţii în domeniu, să deranjeze vreodată aceste personaje. Singurul deranj provocat pe bulevardul Loga, deţinut de liderii mafiei imobiliare, a
fost impus de comisia rogatorie, instituită la cererea autorităţilor franceze, care instrumentau reţele de crimă organizată cu rădăcini la Timişoara. Persoane care, în ultimii ani, au achiziţionat proprietăţi imobiliare în valoare de sute de milioane de euro, sub privirile impasibile ale DIICOT şi BCCOA Timişoara. Vă invit domnule procuror Papici să discutaţi la cafea aceste aspecte cu domnişoara Martinov.

Puteţi să discutaţi şi despre condiţiile în care aumiţi traficanţi de stupefiante au primit adeverinţe de colaborare care le-au permis reducerea pedepselor la jumătate. Asta în condiţiile în care în rechizitorii se consemna că au refuzat să colaboreze. Unii dintre ei chiar au încercat să fugă din ţară pentru a se sustrage urmăririi penale.

Vă transmit mai jos linkuri către articolele redactate de mine pe această temă, pentru a vă putea documenta temeinic.

4.      „Datele necesare redactării articolului” nu au provenit de la o singură sursă, asa cum se sugerează în mod eronat în comunicatul DNA. Aşa cum am explicat procurorului de caz, Ioniţă Vasile, au existat mai multe surse, unele chiar din zona Parchetelor şi S-AU FĂCUT VERIFICĂRI OFICIALE, care se pot confirma prin documentele existente la dosarul Schein, dar şi la Penitenciarul Timişoara.

–       Există cereri de consultare a dosarelor aprobate de preşedintele Tribunalului Timiş.
–       Exstă aprobări de intervievare a deţinutului Schein, emise de instanţe în conformitate cu procedura legală impusă de Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
–       Există declaraţiile oficiale ale tuturor persoanelor implicate în subiectul relatat. Procurorul-şef Mircea Andreş, şeful DIICOT pe întreaga regiune Banat, superiorul procurorului Martinov, poate confirma existenţa unor discuţii şi cu alţi jurnalişti pe această temă.
–       Există discuţii pe tema aceasta purtate cu şeful BCCOA Timişoara, comisarul-şef Negrilă.
–       Verificările pe acest subiect, lucru dovedibil prin cererile din dosare, au durat din luna mai până în luna august, data publicării articolului.

În lumina celor de mai sus:

Fără a confirma sau infirma public că şeful Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei Timiş, comisarul-şef Viorel Renu, a fost una dintre sursele mele, consider gratuite şi tendenţioase formulările care sugerează că o singură sursă ar fi stat la baza redactării acelui articol.

Susţinerea faptului că jurnalistul poate fi determinat să PUBLICE un articol în acest mod frizează ridicolul, pentru că mecanismele care duc la publicarea unui articol nu ţin de persoana unui singur jurnalist. În mediul jurnalistic profesionist în care activez, cel mai strict din punct de vedere al selectării informaţiei şi controlului deontologic profesional, este imposibil ca un jurnalist ca mine să obţină publicarea unui articol pe alte criterii decât cele
jurnalistice.

Faptul că Biroul de Presă a „omis” să informeze corect mass media, ascunzând că acţiunea în care s-a folosit acel articol a fost RESPINSA, produsul jurnalistic fiind inutil presupusei manipulări a sistemului judiciar, mă determină să vă atrag public atenţia că aţi comis un act imoral care poate avea şi ecouri  într-o instanţă civilă.

Vă informez public domnule Lucian Papici că am perceput întreaga situaţie ca pe o tentativă de intmidare din partea unui sistem corupt care, după 20 de ani, nu s-a rupt de mentalităţile ce ghidau modul de acţiune al fostei Securităţi.

Aţi ştiut, din înregistrările convorbirilor telefonice şi se poate demonstra cu documentele din dosare, că nu am nicio legătură cu POSIBILA faptă de corupţie pentru care au fost trimişi în judecată Renu Viorel şi Tiba Tiberiu. Cu toate acestea am fost citat ca martor la o dată şi oră la care, „absolut întâmplător” în aceeaşi cladire, procurorul Martinov convocase o conferinţă de presă la care a fost chemată toată presa locală. Aţi constatat că niciun coleg din presa
locală şi centrală nu a ridicat nicio secundă dubii cu privire la corectitudinea mea profesională. Aţi ştiut din interceptările telefonice ulterioare citării mele ca martor că singurele motive care au stat la baza redactării acelui articol au fost interesul public şi existenţa unui subiect de presă.

În măsura posibilităţilor, am colaborat cu procurorul de caz, oferindu-i toate informaţiile de care am dispus, din respect pentru munca acestuia şi pentru aflarea adevărului dar şi din motive personale, fiind profund deranjat de situaţia neplăcută în care am fost atras.

Aşa cum am explicat, însă, în ciuda oricărei situaţii, oricât de neplăcută pentru mine, nu pot încălca principii elementare ale jurnalismului, principii în care cred. Asta chiar dacă, aşa cum am fost ameninţat la sediul DNA Timişoara, voi fi acuzat de mărturie mincinoasă dacă nu declar toate detaliile discuţiilor cu posibilele surse.

În ciuda tuturor acestor aspecte,  la nivelul conducerii DNA s-a luat decizia formulării unei fraze ambigue şi incorecte în comunicatul de presă referitor la acest caz. O formulare care poate să coste foarte scump un jurnalist, supunandu-l oprobiului comunităţii profesionale.

Dacă nu aveam norocul să lucrez cu colegi şi mai ales superiori care mă cunosc foarte bine, efectul gestului dumneavoastră putea să fie foarte dur.

Vă rog ca în viitor să trataţi cu mai multă seriozitate şi respect munca jurnaliştilor care se intereferează cu activitatea dumneavoastră şi să evitaţi asfel de manipulări menite să distrugă imaginea şi cariera unui ziarist.

Înţeleg că orice jurnalist, care nu se rezumă să reproducă unilateral imaginile pe care instituţiile acuzării încearcă să le proiecteze peste opinia publică, este incomod pentru sistemul din care faceţi parte.

Înţeleg că am deranjat persoane imprtante din acest sistem şi că aceste persoane au simţit nevoia să reacţioneze.

Înţeleg şi cunosc principiul compromiterii celui care emite un mesaj, atunci când mesajul nu poate fi contestat.

Dar nu înţeleg să accept o astfel de metodă, profund perversă.

Cu stimă,

Mălin Bot
jurnalist

Timişoara
5 februarie 2009

Spre ştiinţă

Agenţiei de Monitorizare a Presei
Centrului pentru Jurnalism Independent
Asociatiei pentru Protejarea si Promovarea Libertatii de Exprimare
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind
Centrului de Resurse Juridice
Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul
Helsinki (APADOR-CH)
Consiliului Superior al Magistraturii

Articole relevante
Cazul Schein
http://www.adevarul.ro/articole/seful-politiei-vanat-de-seful-diicot.html

Cazul Martinov

http://www.evzvest.ro/articole/detalii-articol/796047/Procurori-acuzati-ca-fac-trafic-cu-ani-de-puscarie/

http://www.evzvest.ro/articole/detalii-articol/796065/Prosecutors-accused-of-trafficking-years-of-jail/

http://www.evzvest.ro/articole/detalii-articol/794992/Ionelas-Carpaci-Altii-sunt-mafia-eu-sunt-o-goanga-mica/

http://www.evzvest.ro/articole/detalii-articol/796631/Kidnappings-and-a-mafia-war-in-Timisoara-ignored-by-the-authorities/

http://www.evzvest.ro/articole/detalii-articol/796453/Rapiri-si-reglari-mafiote-in-razboiul-bastanilor/

http://www.evzvest.ro/articole/detalii-articol/798360/Caziere-ticluite-la-comanda/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s