Procese penale de 4 miliarde de lei câştigate cu un cămătar şi avocatul lui clandestin

În anul 2003 am fost chemat în instanţă pentru prima dată. Realizam la vremea respectivă în presa locală un serial de anchete intitulat „Mafia cămătarilor”. Fenomenul era la apogeu pe fondul faptului că băncile încă nu acordau credite prea uşor.

În numeroase cazuri victimele cămătarilor ajungeau să fie aruncate afară din case pentru sume ridicole, de ordinul sutelor de euro.

Studiul multor cazuri de acest fel m-a dus la concluzia că, de fapt, sub plapuma cămătăriei crescuse un fenomen mult mai pervers.

Cartea a aparut la Editura Humanitas, in anul 2004

Citeste detalii despre carte pe pagina Humanitas!

Escrocii au înţeles că adevărata afacere nu e dobânda, ci preluarea apartamentului sau a casei victimei. Folosind notarii publici care luau partea lor din  bani, reuşeau să intre în posesia unor apartamente care valorau zeci de mii de euro, sub pretextul recuperării unor datorii de sute de euro. Toate cazurile studiate de mine au făcut subiectul cărţii „Mafia cămătarilor”, apărută în 2004 la Editura Humanitas, în colecţia „Ziariştii”.

Unul dintre escrocii despre care am scris, Constantin Macoviciuc, a scos în stradă o familie pentru o datorie de câteva sute de mărci. Apartamentul valora zeci de mii, dar prin tertipuri ale executorilor cu care lucrează mafia s-a ajuns aici.

Nu am să uit niciodată executarea aceea silită. Era cu câteva zile înainte de Crăciun şi executorul început evacuarea cu bradul de Crăciun.

Crezând că voi ceda presiunii, Macoviciuc şi un acolit, avocatul clandestin Homoc, mi-au deschis două procese penale. Primele din cariera mea de jurnalist. Evident că m-am speriat când am primit citaţiile acasă şi nu am dormit noaptea.

Norocul meu a fost să-l cunosc pe avocatul Florin Kovacs, care acum îmi este şi un bun prieten. Florin şi-a axat apărarea în primul rând pe deciziile CEDO.

Optica CEDO este sintetizată în următorul principiu, pe care trebuie să îl invoce orice jurnalist dat în judecată, invocat de Florin în toate procesele de până acum: „Cât timp nu se dovedeşte că ceea ce a spus jurnalistul este în totalitate fals şi că a acţionat cu rea credinţă, luarea unei măsuri împotriva acestuia ar afecta grav climatul democratic prin restrângerea libertăţii de exprimare”.

Argumentaţia este bazată pe articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. CEDO spune că „libertatea de exprimare priveşte nu numai informaţiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pe cele care contrariază, şochează sau neliniştesc; aceasta este exigenţa pluralismului, a toleranţei şi a spiritului de deschidere într-o societate democratică. Instanţa europeană a evidenţiat întotdeauna importanţa crucială a libertăţii de exprimare, ca una dintre condiţiile prealabile ale unei bune funcţionări a democraţiei”.

În virtutea acestui mod de gândire, CEDO a condamnat de mai multe ori statul român pentru sentinţe penale abuzive împotriva jurnliştilor. Cazul Dălban versus România este un exemplu. Citiţi despre acest caz dacă aveţi procese, găsiţi argumente solide pentru apărare.

Pe legea românească, articolele comuniste din Codul Penal, argumentele cele mai importante sunt buna credinţă şi proba verităţii. Atât insulta, cât şi calomnia vorbesc despre persoana care „cu rea credinţă” comite fapta. Florin a explicat judecătorului de fond că subiectul este unul de interes public, vizează încălcarea legii, avertizează cititorii cu privire la riscul apelării la cămătari şi că nu poate fi acuzat de rea credinţă un jurnalist care scrie despre asta. Pe infracţiunea de calomnie am si făcut proba verităţii.

Am demonstrat cu documente că tot ceea ce am scris este adevărat.

Mai este un element important fără de care nu se poate constata întrunirea tuturor condiţiilor comiterii infracţiunilor de calomnie şi insultă. Ultima condiţie este ca „victima” să fi fost supusă „oprobiului public”. În procesul nostru cămătarul a adus un martor mincinos care să spună judecătorului cât de rău s-a simţit escrocul când a citit articolul meu. „Vă rog să întrebaţi martorul dacă a aruncat cineva cu ouă stricate sau roşii după partea vătămată, în ziua apariţiei articolului. Dacă l-a hulit cineva”, a întrebat avocatul meu.

Cel care acuză trebuie să facă dovada că a fost supus oprobiului public şi cum s-a petrecut asta.

În 2003 am avut norocul să câştig aceste procese la Judecătorie, Tribunal şi Curtea de Apel. Însă nu a fost uşor, deşi am avut dcumente care dovedeau fiecare virgulă. S-a întâmplat pentru că ama vut un avocat foarte bun şi pentru că împreună am făcut o serie de lucruri vitale într-un proces. Despre ele am să revin cu o altă postare.

Anunțuri

Un gând despre “Procese penale de 4 miliarde de lei câştigate cu un cămătar şi avocatul lui clandestin

  1. Pingback: Mafia camatarilor mana-n mana cu oamenii justitiei « Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta. Mălin Bot. Jurnalist

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s