Războiul împotriva Timişoarei

Capitala Banatului arată ca după război. Nu ne-a bombardat nimeni oraşul, dar zona istorică se ruinează în fiecare zi. Clădirile vechi sunt victimele unui război început de comunişti, în nebunia lor de a şterge trecutul cu buretele. Sau acea parte a trecutului care stătea în calea tovarăşilor.

Au luat cu japca imobilele de la proprietarii lor, prin naţionalizare. Le-au folosit bine o vreme, până când au decis că zonele istorice nu au valoare în oraşele mari şi trebuie să facă loc arhitecturii comuniste. Clădirile vechi au fost populate cu cazuri sociale. Le-au umplut cu familii foarte sărace, cele mai multe dintr-o etnie care nu prea pune preţ pe ordine şi curăţenie. Nu au mai investit nimic în ele.

Căderea comunismului a prins clădirile vechi cu chiriaşi săraci lipiţi sau prea bătrâni pentru a-şi permite să mai facă ceva la ele. Iliescu, care îl acuza în 89 pe Ceauşescu că a „întinat nobilele idealuri ale comunismului”, a avut grijă să nu permită ca imobilele să fie retrocedate. Legea 112 din 1996 a produs, sub pretextul retrocedării, alte amânări. Au făcut atât de prost legea încât a devenit sursă de procese interminabile.

Chiriaşii nu au vrut să facă reperaţii pentru că nu ştiau dacă mai stau acolo, moştenitorii nu puteau să le facă nimic. Între timp clădirile au continuat să se degradeze în ritm alert. Acum multe litigii sunt finalizate. Multe apartamente au proprietari cerţi. În unele au rămas chiriaşii, altele sunt în posesia moştenitorilor. Cu toate acestea degradarea continuă.

Tătucul Ciuhandu desăvârşeşte, probabil fără să fie conştient de asta, procesul de distrugere început din vremea lui nea Nicu şi continuat de bunicuţa kagebistă Iliescu.

Administraţia Ciuhandu, care controlează oraşul exact de când a apărut aberaţia 112, nu a gândit şi nu a făcut nimic pentru refacerea zonei istorice. S-a fluturat un proiect de gargară electorală cu nişte nemţi, însă nu s-a luat o măsură fermă care să asigure repararea tuturor clădirilor. Nu s-au dat amenzi proprietarilor, nu s-a redus birocraţia de coşmar pentru cei care vor să refacă faţadele, nu s-a gândit nicio strategie cu termene şi măsuri clare care să ducă la refacerea zonei istorice.

Efectul sictirului cu care administraţia Ciuhandu a tratat zona istorică se vede aproape pe fiecare stradă. Şi se simte fizic. E drept că încă nu a murit nimeni, însă după cum arată zona, nu e o problemă de „dacă”, e o problemă de „când”. Între timp au fost avariate mai multe maşini de ploaia de cărămizi şi moloz care pică aproape de pe fiecare clădire.

Culmea ridicolului este că printre clădirile de pe care a căzut moloz pe maşini şi pe trotuar este chiar şi cea în care are sediul partidul tătucului Ciuahndu. Locul din care acesta se lamentează, o dată pe săptămână, de 15 de ani,  despre cum nedreptăţeşte toată lumea capitala Banatului şi despre cum sunt mereu alţii vinovaţi pentru orice problemă din oraş, despre cum complotează întregul univers împotriva lui.

Probabil că şi pentru zona istorică trebuie să vină cineva de la Bucureşti să emită o hotărâre de consiliu local, să stabilească nişte amenzi, să hărţuiască proprietarii nesimţiţi  le să repare. Şi dacă nu pot, să plece mai la periferie. Nu e obligatoriu să stea toată lumea în centru. Nu ai bani de centru, te muţi la garsonieră în Girocului.

Tipul acesta de atitudine a primarului şi în jos a administraţiei lui poate să fie considerat nepăsare. Alţii, mai supăraţi, îi pot spune nesimţire. Sunt şi din aceia care cred în conspiraţii, care pot spune că nu se face nimic, pentru că nu ar produce şpagă. Cei mai moderaţi îi pot spune incompetenţă sau impotenţă.

Eu spun că, indiferent de motivele pentru care această administraţie lasă centrul istoric să cadă pe noi, e vorba de un război surd împotriva trecutului acestui oraş.

Anunțuri

2 gânduri despre “Războiul împotriva Timişoarei

  1. În 15 ani s-a întîmplat un caz în care s-a spart un parbriz. Păgubitul îşi poate recupera paguba în instanţă, conform Codului Civil.
    Dar de ce să nu facem isterie pe treaba asta? Să se dea amenzi cît mai mari proprietarilor pe care nu ştiu ce birocrat consideră că nu întreţin corect faţada, dacă n-au bani să repare să se mute la periferie! Hai să dăm afară mii de oameni din casele lor, să-i trimitem la periferia oraşului (dar şi acolo sînt faţade care trebuie reparate), că altfel sînt şanse să avem cîte un parbriz spart la fiecare 15 ani!
    Se vede influenţa ideologiei statului maximal.

  2. Cu toate ca stiu ca nu poate sa produca audienta atit de necesara unui ziar cu tiraj mare in Banat si Timisoara, v-as ruga sa incercati sa explicati concetatenilor conplexitatea problematicii intretinerii unei cladiri vechi de patrimoniu. Ca sa nu mai riscati sa nu fiti inteles, va propun cladirea in care-si are sediul PNTCD, care pe linga gazduirea unui primar dupa cum bine ati remarcat, este in centrul istoric al orasului alaturi de alte cladiri lafel de incarcate de istorie, in zona cea mai frecventata a orasului deci cu siguranta de interes general.
    In mod normal toate cladirile pietei sint istorice si cu o istorie proprie necunoscuta majoritatii trecatorilor, fiindca din necunoastere sar putea sa se perpetueze si dezinteresul general. Dragoste cu sila nu se poate dar asa cum arata acuma aceste cladiri nu este de mirare ca mentalitatile nu pot fi modificate. Numai din una din fotografiile prezentate de dumneavoastra pe linga molozul de pe automobil si firma sus numitlui partid, se mai pot recunoaste mici faradelegi asupra monumentului, care trec neobservate trecatorului putind fi incluse in normalitatea progresului tehnologic general perioadei de dezvoltare accelerata spre a recupera timpul pierdut datorita istoriei zbuciumate, ce foloseste mai mult ca scuza unui incompetent, fiindca nu-mi vine a crede ca cine a avut capacitatea de a patrunde in aceasta zona de virf a orasului, nu poate sa inteleaga sau sa pretuiasca valorile dobindite si propria proprietate. Vreau sa cred ca si primarul va fi foarte incintat ca toti concetatenii sa fie corect informati despre pretuirea pe care o da proprietatii proprii ca exemplu pentru ceilalti proprietari in relatia cu monumentele istorice. Bineinteles ca si dumneavoastra veti relata cu placere despre micile reusite in domeniu spre a crea o schimbare de opinie generala.
    Cu cele mai sincere multumiri pentru grija pentru cladirea in care si dumneavoastra va aveti sediul la doar citiva pasi de cea in discutie, asa ca sper ca ridicarea interesului general pentru un lucru uitat sa fie in folosul tuturor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s