Blestemul succesului

Să ai succes este un blestem, dacă nu eşti capabil să rezişti respirând aerul rarefiat al înălţimilor. Alpiniştii ştiu bine lecţia asta. Dacă urci prea brusc, prea sus, fără să ai răbdare, îţi pierzi viaţa. Nu e totul să ajungi în vârf, contează cum o faci şi mai ales ce faci când ajungi acolo.

Nu există om care să nu viseze măcar o dată în viaţă la celebritate, mulţi bani, recunoaştere sau orice altă formă de succes. Unii au curajul sau nebunia să lupte pentru visul lor. Dacă îţi doreşti ceva suficient de mult, întregul univers va complota pentru ca dorinţa ta să prindă viaţă. Cei care îşi doresc cu adevărat şi muncesc pentru succes ajung la el şi ştiu să-i facă faţă.

Alţii au norocul să ajungă la succes pe scurtătură. Prin talent, prin alinierea planetelor, prin conjuncturi imposibil de înţeles. Prin destin, ar spune fataliştii. Mulţi dintre ei păţesc ca alpinistul începător care a urcat prea sus, prea repede, fără să fie pregătit pentru asta.

Marea provocare pentru cel care începe să aibă succes, indiferent de nivelul la care se întâmplă, este să ştie să-i facă faţă. Mulţi s-au căţărat pe Himalaya. Puţini au ajuns în vârf şi mai puţini s-au întors acasă în viaţă.

Succesul dobândit prea repede, în cantităţi prea mari, poate să copleşească, să ucidă chiar, dacă „alpinistul” care s-a cocoţat pe el nu este pregătit cum trebuie şi nu are răbdare. Dincolo de toate legendele şi miturile construite în jurul vedetelor, destine ca cele din blestematul „Club 27″ sunt drame ale unor oameni prea slabi pentru succesul la care au ajuns.

Succesul este un blestem, dacă nu ai tărie de caracter şi educaţie care să-ţi permită să-l controlezi, să nu te copleşească, să nu-ţi ia minţile. Mai poate să fie un blestem atunci când dorinţa de a-l avea este atât de puternică încât anulează orice urmă de decenţă. Lumea e plină de indivizi fără caracter care-şi construiesc succesul din mormane de cadavre. Probabil că ei nu vor ajunge să-şi tragă un glonţ în cap sau să ia o supradoză, pentru că au un instinct de conservare prea puternic şi un egoism prea mare. Dar, cu certitudine, ucid mult în jurul lor.

Succesul gestionat instinctiv, fără raţiune şi repere morale, dezumanizează, ucide, se transformă într-un blestem.

Citeşte alte opinii pe aceeaşi temă:

Revoluţia care nu a mai avut loc

Nevoia de modele şi morală

Citeşte alte opinii ale jurnalistului Malin Bot pe platformaideilibere.ro“:

Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s