Vai de ţara noastră!

Este de râs, dar şi de plâns! Povestea asta ne costă foarte mult. Fiecare dintre noi este păgubit serios.

Bulibăşeala în care s-a petrecut referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu a căpătat forma unui banc în momentul în care Ministerul Administraţiei şi Internelor a ajuns la concluzia că, de fapt, nu ştie exact câţi cetăţeni cu drept de vot sunt în România.

Documentul transmis Curţii Constituţionale a produs o situaţie de toată pomina. Dincolo de faptul că suntem de râsul curcilor, o ţară în care statul s-a turmentat atât de mult încât nu mai ştie câţi alegători are în evidenţe, ne-am pricopsit şi cu prelungirea unei crize politice cu prejudiciu uriaş, în euro. Ca în bancurile cu proşti, ne tăiem singuri creanga de sub picioare cu foarte mult aplomb şi cu aplauze zgomotoase.

Forţarea Curţii Constituţionale să amâne luarea unei decizii, printr-un document care contrazice actele anterioare trimise de MAI, este un moment antologic.

La nivel „macro” avem o putere care a chemat milioane de alegători la urne numai pentru ca apoi să-şi conteste propria organizare, în momentul în care a constatat că nu a fost capabilă să-şi atingă propriul „target”. Avem peste opt milioane de oameni chemaţi să ia parte la o harababură naţională, cărora acum nu poate să le spună nimeni dacă votul lor va schimba ceva sau nu. Toţi sunt însă contribuabili cuminţi la un buget naţional din care s-au plătit sume uluitoare pentru sisteme informatice.

La nivel „micro” avem câteva sute de slujbaşi ai statului care riscă să ajungă infractori. Funcţionarii care au întocmit şi gestionat listele electorale sunt acum în situaţia bizară de a-şi semna singuri rechizitoriile prin care sunt acuzaţi de neglijenţă în serviciu, dacă la finele lunii spun: „da, am fost proşti, am întocmit nişte făcături data trecută”.  Asta dacă nu cumva vor trimite aceleaşi liste, punând semnatarii adresei care a blocat decizia CCR în situaţia de a fi traşi la răspundere pentru abuz în serviciu. Dacă funcţionarii şi-au făcut treaba înainte de referendum, înseamnă că cei de la MAI au comis un abuz cât casa. Dacă au fost neglijenţi sau incompetenţi, îşi pun acum singuri pielea în băţ?

Este de râs, dar şi de plâns, pentru că povestea asta ne costă foarte mult.

Fiecare dintre noi este păgubit serios. Avem de achitat toţi câte o sumă lunară raportată la cursul leu-euro, de la rata băncii până la  factura de telefonie mobilă. Ne mai costă alte sute de milioane de euro aruncate de BNR în piaţă, pentru a echilibra tendinţele negative.

Peste toate acestea ne-am făcut ţăndări imaginea, ca ţară, în ochii celor care credeau că România este un loc unde se pot dezvolta afaceri serioase.

Citeşte şi alte opinii de Malin Bot:

Doctorul şi marinarul ne duc în ape tulburi

Chiar ne credeţi proşti?

Victor Ponta a plagiat din Ion Iliescu

De ce stăm în genunchi?

Infractorii adunaţi în PDL şi incompetenţii toleraţi în DIICOT

România mea şi România lor

Revoluţia care nu a mai avut loc

Nevoia de modele şi morală

De ce nu ne pasă de România?

Atrocităţi comise în numele lui Dumnezeu

Citeşte alte opinii pe platforma “ideilibere.ro“:

Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s