Procesul cu Antena 3: Răspunsul la întâmpinarea depusă de avocații de lux ai trustului lui Voiculescu

Onorată instanță,

În deschiderea acestui răspuns vin cu lămurirea unor aspecte ce țin de modul în care reclamantul încearcă să abată atenția de la obiectul acestui litigiu, aducând în fața dumneavoastră susțineri și lucruri prezentate deformat, care nu au legătură cu situația pentru care am sesizat această instanță, excedând cadrul supus judecății.

Pârâtul caută să justifice în fața instanței comportamentul ilicit făcând apel la presupuse „numeroase editoriale și emisiuni TV” în care acesta, la rândul lui, ar fi fost ținta unor mesaje dure, susținând că, în acest context, s-ar justifica afirmațiile calomnioase și insultătoare care fac obiectul acestui litigiu.

Remarcați, pentru început, că deși vorbește despre ”numeroase” editoriale și emisiuni, pârâtul nu poate aduce în fața dumneavoastră altceva decât o singură postare de pe BLOGUL meu personal, blog care nu are nicio legătură cu publicația la care lucrez sau cu postul de televiziune pentru care realizez o emisiune.

Reclamantul nu poate aduce în fața instanței ”editorialele” publicate de mine pe tema aceasta în Evenimentul Zilei și nici dovada existenței vreunei emisiuni în care eu să fi folosit un limbaj similar ca duritate, pentru că articolele din ziar și emisiunile TV sunt alt tip de medii care se supun unor reguli mai stricte privind conținutul.

În cazul emisiunilor TV este vorba de un spațiu bine delimitat și reglementat prin lege și controlat de o instituție care se ocupă cu monitorizarea derapajelor și sancționarea lor.

Un blog, așa cum este locul din care reclamantul a extras postarea pe care o aduce în fața dumneavoastră, face parte din setul de instrumente de comunicare definit ca rețele sociale, nefiind un mediu supus rigorilor jurnalistice sau vreunei legi speciale, așa cum este cazul emisiunilor TV.

Postările de pe blog nu reprezintă o activitate jurnalistică așa cum se derulează ea atunci când este vorba de editoriale sau emisiuni TV, ultima categorie fiind chiar supusă reglementărilor unei legi speciale.

 

Ideea de a explica încălcarea gravă a unei legi aparte, care reglementează condițiile de difuzare a programelor TV, cu postări din rețele sociale, nu poate să califice comiterea unor grave derapaje ca fiind acte justificate, acceptabile in societate .

 

Obiectul acestui litigiu îl reprezintă afirmațiile făcute de pârât și invitații lui în emisiunea TV realizată de acesta și modul cum a răspândit mai departe postul TV Antena 3 mesajele insultătoare și calomnioase.

 

  1. Răspunderea personală a realizatorului TV pentru respectarea condițiilor legale de derulare a unei emisiuni TV

Condițiile de desfășurare a emisiunilor de tipul celor pentru care am formulat cererea de chemare în judecată sunt delimitate general de Legea Audiovizualului și punctual prin deciziile Consiliului Național al Audiovizualului, instituție care intervine pentru a impune respectarea unor reguli aparte.

Tocmai impactul mult mai puternic asupra publicului al programelor de televiziune a determinat reglementarea aparte a acestei zone, printr-o lege și decizii ale instituției abilitate, CNA, care sunt obligatorii pentru realizatorii de programe.

Realizatorii de programe au obligația legală să se raporteze în primul rând la aceste condiții atunci când își realizează emisiunile, indiferent de cum se poziționează personal față de subiecții emisiunilor.

Din acest motiv, dacă este de bună credință și urmărește doar informarea corectă a publicului sau dezbaterea oricărei teme în interes public, realizatorul unei emisiuni respectă cadrul obligatoriu stabilit prin lege și reglementările ulterioare.

Pârâtul Radu Tudor, ca realizator al emisiunii ”Punctul de întâlnire”, a încălcat deliberat cele mai importante condiții impuse de lege unui moderator și realizator, modul  în care a acționat fiind dovada faptului că nu a urmărit un interes public, ci strict denigrarea mea, ceea ce este un fapt ilicit conform legii.

De altfel, chiar în întâmpinarea pentru care formulez acest răspuns, pârâtul  transmite destul de clar ideea ca era conștient de duritatea limbajului, dar a considerat ca e îndreptățit să procedeze la acest linșaj mediatic ca răzbunare pentru presupuse atacuri similare care l-ar fi vizat.

 

  1. Prevederile legale încălcate deliberat de pârât

Legea Audiovizualului prevede la articolul 17 expres atribuțiile Consiliului  Național al Audiovizualului. Printre ele se află emiterea unor decizii care au caracter de norme de reglementare referitoare, printre altele, și la ”apărarea demnității  umane și a dreptului la propria imagine”.

Legea Audiovizualului interzice incitarea la ură și folosirea programelor TV pentru denigrarea unei persoane în timp ce Codul de reglementare impus prin Decizia CNA 220 / 2011 stabilește mai in detaliu condițiile de derulare a unei emisiuni TV, condiții care trebuiau respectate de pârât, ca realizator al emisiunii pentru care am deschis acest litigiu.

Codul de reglementare impus prin Decizia CNA 220 / 2011 stabilește ca obligatorie aplicarea principiului ”audiatur et altera pars”. Articolul 40, alin. 1, impune realizatorului să prezinte obligatoriu punctul de vedere al celui acuzat într-o emisiune TV.

Pârâtul Radu Tudor a acționat cu rea-credință,  încălcând voit acest principiu sine qua non al realizării unei emisiunii TV  în care o terță persoană este acuzată de orice fel de faptă ilegală sau imorală.

Prima probă indubitabilă a faptei ilicite și a relei credințe ale pârâtului Radu Tudor, realizatorul emisiunii ”Punctul de întâlnire”, este chiar încălcarea acestui principiu obligatoriu.

Această constatare a fost făcută și de CNA, care a decis amendarea postului de televiziune.

Este adevărat, amenda este acordată postului TV conform legii, dar jurnalistul care realizează emisiunea este persoana ce are datoria legală și profesională să se asigure că atunci când acuză pe cineva în emisiunea pe care o realizează prezintă și răspunsul celui acuzat tot in cadrul emisiunii, astfel încât publicul să fie corect informat.

Pârâtul Radu Tudor nu a făcut niciun demers pentru a consemna punctul meu de vedere în fața interpretării editorialului meu ca fiind plin cu mesaje de tip nazist sau a modului cum a fost interpretată postarea de pe blog, text care nu a fost invocat de pârât în emisiunea pentru care am deschis această acțiune și care este acum folosit doar ca justificare în ÎNTÂMPINARE.

Mai mult chiar, Codul  Audiovizualului prevede la articolul 40, aliniatul 3, că este expres interzis limbajul injurios într-o emisiune atât pentru realizator, cât și pentru invitați.

Realizatorul are obligația legală să oprească invitații care folosesc un limbaj injurios și să ceară dovezi celor care acuză.

Pârâtul Radu Tudor nu numai că nu a temperat invitații, ci, mai mult, a fost principala voce care transmitea mesajele insultătoare, calomnioase si degradante.

 

Indiferent de ceea ce aș fi scris sau nu pe blog, pe Facebook, pe orice website de știri și chiar aș fi putut să spun în vreo emisiune TV, cadrul legal îi interzicea pârâtului Radu Tudor să răspundă injurios, să denigreze sau să calomnieze și îl obliga să prezinte punctul meu de vedere pentru orice fel de acuzație.

De asemenea, Legea Audiovizualului obliga și la publicarea unui DREPT LA REPLICĂ, în situația în care un program TV lezează imaginea cuiva sau prezintă fapte inexacte.

Nici această obligație legală nu a fost respectată de pârâtul Radu Tudor, ca realizator al emisiunii în care am fost insultat, calomniat și acuzat de o fapta determinată care este sancționată expres de o lege specială cu închisoarea: propaganda fascistă sau nazistă.

În data de 6 martie 2016, după ce Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis decizia care confirmă că editorialul meu nu a discriminat pe nimeni și a fost redactat în limitele normale ale libertății de exprimare a jurnalistului, m-am adresat pârâtului Radu Tudor și conducerii postului  Antena3, cu un drept la replică. Anexez documentul.

Pârâții au ignorat această solicitare a mea, dovedind din nou că intenția lor reală nu a fost informarea publicului sau comentarea unor opinii cu care nu sunt de acord, în cadrul reglementat legal, ci a fost aceea de a mă supune unui tratament înjositor.

Pârâtul Radu Tudor nu poate invoca faptul că nu știa despre acest drept la replică, din moment ce s-a prezentat la audierile din cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, audieri care au avut loc după ce am reclamat și refuzul acordării dreptului la replică, acest aspect fiind discutat în CNA și consemnat în documentele anexate deja la dosar.

În concluzie, onorată instanță, pârâtul recunoaște că a folosit un limbaj degradant și vine cu justificarea că acest limbaj dur și înjositor este similar, ca duritate, cu acela folosit împotriva lui, în condițiile în care legea interzice expres un astfel de comportament într-o emisiune TV.

Din transcrierile emisiunii realizate de pârâtul Radu Tudor, emisiune din care s-au extras pasajele injurioase difuzate mai departe în alte emisiuni, rezultă cert că acesta nu a respectat condiția impusă de legislația în domeniu de a prezenta și poziția celui acuzat.

În plus, a ignorat solicitarea acordării dreptului la replică, o condiție obligatorie conform Legii Audiovizualului.

Modul cum a procedat pârâtul, alături de propriile susțineri din întâmpinarea la care răspund, reprezintă o dovadă a faptului că scopul urmărit de acesta nu a fost unul legitim, informarea corecta a publicului în condițiile stipulate de reglementările din domeniu,  ci acela de a răspunde cu insulte și calomnii unor presupuse articole anterioare care l-ar fi vizat și l-au deranjat pe el sau pe patronul televiziunii Antena3, condamnatul Dan Voiculescu.

Radu Tudor confirmă că a făcut toate acestea chiar dacă avea clar reprezentarea faptului că astfel încalcă reglementările legale din audiovizual.

 

Practic, pârâtul vine să susțină în fața onoratei instanțe că și-a făcut dreptate singur și că Justiția ar trebui să nu sancționeze un astfel de comportament.

 

  1. Prevederile punctuale ale Legii Audiovizualului și Codului de reglementare a conținutului audiovizual, decizia 220 din 24 februarie 2011.

Titlul III privind ”Protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine” prevede:

Articolul 30: Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, viața privată, onoarea, precum și dreptul la propria imagine.

Articolul 32: Nici un drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul, profitând de ignoranța sau buna-credință a persoanelor.

Profitând de buna-credință a publicului Antena 3, este vorba de milioane de persoane conform cifrelor pe care le mediatizează chiar acest post TV, pârâții mi-au asociat sistematic și insistent numele cu noțiunea de nazism, cu ideea de propagare a unor mesaje naziste și de mentalități naziste, alături de repetarea altor cuvinte jignitoare și degradante care mi-au încălcat demnitatea și mi-au prejudiciat grav imaginea.

În plus, au fost aduse în discuție persoane din viața mea privată, cum sunt părinții mei, mama mea care este decedată și tatăl meu care este nevăzător, precum și bunicii mei care sunt de asemenea decedați.

Aliniatul 2 din articolul 32 spune că ”simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viață privată„.

Articolul 39 al actului normativ citat arată că: ”ori de câte ori se invocă interesul public justificat pentru a difuza producții audiovizuale care pot aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale unor persoane, difuzarea trebuie însoțită de punctul de vedere al persoanei în cauză”.

În situația în care această prevedere este deliberat încălcată, culpa aparține realizatorului care avea obligația să facă demersuri pentru a consemna acest punct de vedere, în cazul de față pârâtul Radu Tudor, și celui care a acceptat și realizat difuzarea efectivă în condiții ilicite, respectiv pârâtul Antena 3.

Articolul 40, aliniatul 1, prevede expresis verbis: ”În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzații unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale sau imorale, aceste trebuie susținute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-si exprima punctul de vedere. Dacă acuzațiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta TREBUIE să respecte principiul ”audiatur et altera pars”, în situația în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt”.

Propaganda fascistă sau nazistă este o faptă pedepsită penal și discriminarea e sancționată administrativ, aceste acuze fiind aduse de pârâții Radu Tudor, Mircea Badea și Mugur Ciuvică, primii doi fiind realizatori ai postului TV Antena 3 și al treilea fiind colaborator permanent.

Așadar, acuzele au fost aduse de furnizorul de servicii media prin angajații săi, fără a se face nici un demers pentru respectarea principiului obligatoriu ”audiatur et altera pars”.

Aliniatul 2 al articolului 40 conține prevederi care explică și mai bine culpa pârâtului Radu Tudor ca realizator al emisiunii unde s-a folosit limbajul degradant și s-au proferat acuzele grave de nazism.

”Moderatorii programelor au obligația să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmațiile acuzatoare sau să indice, cel puțin, probele pe care le susțin , pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzațiile”

Pârâtul Radu Tudor nu numai că nu a respectat această obligație, a fost persoana care a lansat cele mai dure mesaje denigratoare și acuze grave la adresa mea.

Aliniatul 3 al articolului 40 prevede că un moderator, realizator sau prezentator nu poate să folosească limbaj injurios:

”Moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios și să instige la violență”

În cazul de față, toți pârâții persoane fizice foloseau limbaj injurios, având și calitate de invitați și de realizatori TV sau prezentatori, adică încălcau deliberat o prevedere legală.

Pârâții Radu Tudor și Antena 3 nu au respectat nici prevederile articolului 40 care spune:

”Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică”.

Mai mult chiar, pârâții nu au respectat nici condiția impusă de articolul 67 care cere separarea clară a opiniilor de fapte.

”În exercitarea dreptului lor de a-și exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii și moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte”.

Având în vedere toate cele de mai sus, se conturează vizibil comportamentul ilicit al pârâților care au încălcat deliberat prevederile legale privind emisiunile TV, fiind în culpă evidentă.

  1. Prevederile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

Articolul 30, aliniatul 1, din Constituția României stipulează că libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a creațiilor de orice fel, prin  viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare sunt inviolabile.

Însă aliniatul 6 al articolului 30 din Constituție menționează că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei, nici dreptul la propria imagine.

Potrivit articolului 30, aliniatul 8 din Constituție, răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine editorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau televiziune, în condițiile legii.

Libertatea de exprimare, astfel cum e văzută și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Lingens vs. Austria este una dintre valorile esențiale în societatea democratică, însă, în același timp, Curtea spune că dreptul la liberă exprimare nu este unul absolut, exercițiul său putând fi restrâns în măsura în care limitarea este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și este necesară într-o societate democratică. Aceste criterii sunt impuse de CEDO în cazul Lingens vs. Austria.

Libertatea de exprimare nu poate leza valori ocrotite de lege cum ar fi demnitatea, onoarea, dreptul la imagine, spune CEDO.

Modalitatea de exprimare a pârâților este pur și simplu insultătoare și calomnioasă, încălcând prevederile legale care interzic un astfel de comportament într-o emisiune TV. O astfel de atitudine nu se poate justifica nici cu dezbaterea unui subiect de interes public și nici nu se încadrează în limitele dozei de exagerare permise de articolul 10 CEDO și jurisprudența Curții.

În concluzie, atât prevederile constituționale, cât și deciziile CEDO stabilesc că dreptul la liberă informare nu este unul absolut și nu poate anula dreptul la demnitate și onoare. Constituția ocrotește acest drept la articolele 1 și 30. Legislația specială impune măsuri concrete pentru realizatorii de programe TV tocmai în virtutea acestui principiu constituțional. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene garantează acest principiu la articolul 1.

Peste toate cele menționate mai sus, pârâții au încălcat și prevederile codurilor deontologice profesionale care impun relatarea adevărului (art 1 din Codul Deontologic) să nu prezinte opiniile personale ca fapte (art 3) să nu facă acuzații nefondate și să nu calomnieze (articolul 9).

Susținerea pârâtului că jurnaliștii ar putea să fie denigrați, insultați, calomniați în exces și că asta le dezvoltă ”rezistență emoțională” este incorectă.

  1. Prevederile Codului Civil privind protecția demnității și a vieții private, prejudiciul și existența faptei ilicite

Pe lângă temeiul de drept indicat în cererea de chemare în judecată, mai indic ca temei de drept suplimentar articolele 71-74 din Codul Civil privind protecția vieții private.

Dreptul la demnitate este ocrotit de articolul 72 Cod Civil care stipulează: Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane fără consimțământul acesteia și fără respectarea limitelor prevăzute la art 75”

Sunt incidente dispozițiile articolului 1349 Cod Civil, potrivit cărora ”orice persoană are îndatorirea să  respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile, ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului”.

De asemenea, sunt aplicabile cauzei și prevederile articolului 1357 Cod Civil care spun că ”Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.

Din acest text legal se desprind și condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie: existența faptei ilicite, cauzarea unui prejudiciu, chiar și nepatrimonial, legătura de cauzalitate dintre acestea precum și existența vinovăției autorului faptului implicit.

Existența faptei ilicite poate fi reținută în cazul în care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.

 

În sentința civilă nr. 24595/2013, prin care Judecătoria Sectorului 1 a mai constatat comiterea unei fapte similare de către pârâții Mircea Badea și Antena 3 și a dispus plata unor daune, se arată:

 

”Curtea a mai reținut că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele române deducând în mod frecvent producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite, de natură să determine un asemenea prejudiciu”

 

”Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul moral suferit de reclamant rezultă din însăși fapta ilicită, astfel, urmare a acesteia reclamantului i s-a cauzat un prejudiciu moral constând în lezarea dreptului la demnitate”

 

  1. Raportul dintre pârâtul Radu Tudor, ca realizator al emisiunii, și pârâta Antena 3, ca difuzor al programului

Sub aspectul delimitării vinovăției pârâtei S.C. Antena 3 S.A. față de vinovăția pârâtului Radu Tudor, ca realizator al emisiunii ”Punctul de Întâlnire” în care s-au comis faptele ilicite aduse în fața instanței se pot reține următoarele:

Ne aflăm sub incidența prevederilor articolului 1373 Cod Civil, potrivit cărora ”comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia. Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate”.

Subliniez că pârâții Radu Tudor, Mircea Badea și Mugur Ciuvică sunt toți în relații contractuale cu pârâta S.C. Antena 3 S.A., având poziția de prepuși, pârâta exercitând asupra lor direcția, supravegherea și controlul.

Dispozițiile legale menționate precizează că sunt răspunzători comitenții pentru faptele ilicite săvârșite de prepușii acestora în cadrul funcțiilor încredințate.Ca atare, pe lângă cerințele generale prevăzute de Art 1349 și următoarele din Codul Civil, analizate în persoanele prepușilor, trebuie întrunite în mod cumulativ și două cerințe speciale, respectiv: să existe un raport de prepușenie și fapta ilicită să fi fost săvârșită de către prepus în exercițiul funcției ce i-a fost încredințat de comitent.

Emisiunile în cadrul cărora au fost făcute afirmațiile denigratoare prezentate în acțiunea de chemare în judecată au fost difuzate de postul Antena 3. Astfel, în urma difuzării acestor emisiuni, societatea pârâtă a realizat profituri foarte mari și, în același timp, își asumă și o răspundere cu privire la aspectele redate în conținutul acestora.

Existența raportului de prepușenie rezultă din raportul existent între SC Antena 2 SA, în calitate de deținător al postului de televiziune și pârâții persoane fizice în calitate de realizatori de emisiune / invitat permanent la acest post de televiziune. Raportul de prepușenie nu a fost negat de pârâtul care a depus întâmpinarea.

  1. Cu privire la modul în care pârâtul descrie starea de fapt în întâmpinare

Toate susținerile pârâtului sunt contrazise de constatările membrilor Consiliului pentru Combaterea Discriminării, persoane specializate în identificarea actelor de discriminare pe diverse criterii. Așa cum am arătat și în cererea de chemare în judecată, este un fapt indubitabil că toți membrii CNCD au apreciat că editorialul care a stat la baza comportamentului denigrator al pârâtului nu a discriminat, nefiind imputabile lucrurile pe care le susține pârâtul în întâmpinare.

Faptul că pârâtul a contestat în instanța de contencios decizia CNCD nu suspendă efectele acestei decizii și nu schimbă modul în care membrii CNCD au interpretat acest editorial. Diferența totală între percepția membrilor CNCD, specialiști în aprecierea și evaluarea unor astfel de situații, expune faptul că pârâtul a folosit acest text doar ca pretext pentru a putea lansa insulte și calomnii fără nicio bază reală.

Și dacă starea de fapt ar fi fost cea descrisă de pârât, acesta era obligat să se raporteze, în primul rând, la condițiile impuse de lege pentru realizarea unei emisiuni TV, nu la impresiile personale pe care i le-a produs un text sau eveniment.

  1. Cu privire la mesajele insultătoare generate din partea publicului

Pârâtul susține în întâmpinare că mesajele insultătoare prezentate instanței pentru a demonstra oprobiul public generat de emisiunea realizată de acesta ar putea să fie determinate de editorialul scris de mine.

Rog instanța să observe data transmiterii acestor mesaje și orele la care au fost scrise. Toate sunt transmise după momentul când pârâtul a făcut primele afirmații insultătoare în emisiunea sa.

În plus, este vizibil în aceste mesaje faptul că sunt preluate exact acuzele lansate de pârâți pe postul Antena 3, fiind evidentă influențarea acestora de afirmațiile și acuzele lansate.

  1. Cu privire la preluarea conținutului degradant realizat de pârâtul Radu Tudor în alte emisiuni ale postului Antena 3, în special buletinele de știri din ziua următoare

Pârâtul nu poate să se sustragă răspunderii în privința preluării conținutului său în alte emisiuni ale postului de vreme ce este un realizator consacrat al acestui post TV. Poziția pârâtului printre vedetele postului determină realizatorii buletinelor de știri să preia conținutul pe care acesta îl produce în emisiunile sale, realizatorii de știri plecând de la prezumția că pârâtul a respectat legea, deontologia profesională și nu a comis fapte ilicite în emisiunile sale. 

În același timp consider că ar fi util ca instanța să ceară lămuriri pârâților cu privire la condițiile în care a fost preluat acest conținut cu insistență pe parcursul zilei următoare, pentru a defini mai clar vinovățiile. Oricum, editorii buletinelor de știri sunt tot angajați ai pârâtei Antena 3. 

 

  1. Cu privire la presupusa ”rea credință” invocată de pârât

În acțiunea de chemare în judecată am descris activitatea mea jurnalistică referitoare la subiectul editorialului pentru care am fost denigrat în emisiunea realizată de pârât.

Întrucât pârâtul nu a invocat în emisiune și textul de pe blog, nu aveam cum să fac referire la aceste aspecte sau la orice alt aspect pe care pârâtul îl poate invoca ulterior, pe parcursul derulării acestui proces, în încercarea de a-și justifica acțiunile ilicite.

Însă, așa cum am menționat anterior, orice aș fi scris eu în mediul online este irelevant pentru că pârâtul avea datoria să respecte condițiile legale de derulare a emisiunilor TV. 

Legea Audiovizualului nu permite folosirea programelor TV ca spațiu în care un realizator sau un post TV să insulte, să denigreze și să jignească, impunând o dezbatere echitabilă, în interes public. Eu am descris instanței activitatea mea jurnalistică privind procesul penal al lui Dan Voiculescu și procedurile de executare amânate de ANAF, subiecte care sunt de interes public și au făcut obiectul articolelor și editorialelor mele.

  1. Cu privire la presupusa ”rezistență psihică la reacțiile negative” invocată de pârât

Suntem în fața unei speculații pe care pârâtul nu o susține cu niciun argument.

Personal pot indica instanței că nu sunt obișnuit să primesc astfel de mesaje și că am fost foarte afectat de ura transmisă prin ele, ură indusă de calomniile pentru care am deschis acest litigiu.

Nu am primit astfel de mesaje ca reacție la articolele scrise de mine. Punctual, nu am primit astfel de mesaje din momentul publicării editorialului în discuție până la momentul când postul Antena 3 a început să difuzeze emisiunea în care am fost denigrat. 

 

Adevărul este că nimic nu poate să-ți dezvolte rezistență în fața momentului când cineva îți descrie cum ți-ar viola mama decedată, pe care o comemorezi.

  1. Cu privire la contestarea deciziilor CNA și CNCD depuse alături de cererea de chemare în judecată

Dispozițiile acestor decizii sunt valide și produc efecte până la pronunțarea unei sentințe. Dincolo de aspectele de iure rămân indubitabile aspectele de facto descrise în aceste decizii și în anexele lor, aspecte utile instanței în judecarea acestui caz.

  1. Cu privire la solicitarea pârâtului ca instanța să dispună reclamantei plata tuturor cheltuielilor de judecată, dacă acțiunea e respinsă

În ipoteza respingerii acțiunii vă rog frumos să respingeți petitul privind cheltuielile de judecată, ca nefiind cuantificate prin întâmpinare ci doar generic solicitate. În situația cuantificării lor vă rog frumos să le reduceți ca vădit exagerate, în temeiul articolului 451 Cod de Procedură Civilă.

 

  1. Cu privire la definirea nazismului, fascismului și gravitatea asocierii numelui cuiva cu aceste concepte

Onorată instanță, pârâtul a încercat să treacă rapid peste aspectul cel mai grav din speța pe care o judecați: acuzele de nazism- fascism.

Primul aspect de subliniat este că pârâții m-au acuzat în mod repetat, sistematic și insistent prin sintagmele ”mesaje naziste”, ”mentalități naziste”,  ”atacuri de tip nazist”, ”viziune de tip nazist”, ”discriminare de tip nazist”, ”mesaje de sorginte nazistă”, ”teorie nazistă”, ”abjecție nazistă”, ”aprecieri naziste”, ”expresii fasciste”.

Toate aceste sintagme au fost reluate de mai multe ori în mai multe emisiuni de dezbatere și știri. Practic, timp de două zile publicului Antena 3 i s-a spus sistematic același lucru, de zeci de ori, prin exprimări diferite: Jurnalistul Mălin Bot este nazist, fascist și propagă în societate aceste convingeri ale sale.

Numele meu a fost asociat de zeci de ori, pe parcursul celor două zile cu nazismul și fascismul, fără să fie prezentat, în scop de echilibrare, vreun răspuns al meu la aceste acuze extrem de grave.

Vorbim despre cel mai grav tip de acuze care se pot aduce unui jurnalist, pentru că toate societățile democratice combat convingerile naziste sau fasciste și persoanele care propagă astfel de convingeri în societate.

Legislația din România combate fascismul și nazismul printr-o lege specială, tocmai pentru că promovarea acestor doctrine, propagarea mesajelor de acest tip și expunerea simbolurilor specifice fascismului și nazismului sunt considerate fapte extrem de grave.

Dacă acuzele de nazism care mi-au fost aduse în mod mincinos ar fi fost adevărate puteam intra sub incidența legii speciale care conține chiar și pedepse cu închisoarea. Este vorba despre Legea 217 din 2015 care modifică și completează OUG 31 din 2002.

Legea 217 din 2015 care modifică și completează OUG 31 din 2002, prevede expres că ”fapta de a promova în public idei sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani”.

Doctrinele fasciste-naziste sunt ideologi totalitare, naționaliste, rasiste și antisemite aplicate în timpul dictaturilor lui Adolf Hitler și Benito Mussolini, declarați criminali de război și responsabili de Holocaust. Eticheta de nazism conține în ea, pe lângă rasism, totalitarism, naționalism și antisemitism vinovăția pentru moartea a aproape 6 milioane de evrei. O crimă în masă fără precedent în istorie de care se fac vinovați toți cei care au susținut nazismul.

Citind editorialul meu, care a stat la baza emisiunii unde am fost sistematic asociat cu ideea de persoana cu convingeri naziste și fasciste, veți vedea că acesta nu promovează niciun naționalism, nu susține totalitarismul, nu susține că o rasă este superioară altei rase, nu propagă idei antisemite și nu neagă existența Holocaustului și nici nu justifică comiterea celor șase milioane de crime.

Pârâtul nu a putut să aducă în fața instanței nici un text al meu, din întreaga mea carieră, care să demonstreze ca eu promovez totalitarismul, antisemitismul, rasismul sau că neg Holocaustul și am astfel de convingeri.

Așadar, asocierea numelui meu cu nazismul  sau fascismul nu are nicio bază reală, ba chiar contravine convingerilor mele și principiilor pe care mi-am bazat cariera profesională de 22 de ani. Suntem, evident, în fața unei situații grave de natură a-mi provoca un prejudiciu imens de imagine pe care vă rog frumos să îl reparați prin sentința pe care o veți emite.

 

Malin Bot

9 august 2016

Anunțuri

3 gânduri despre “Procesul cu Antena 3: Răspunsul la întâmpinarea depusă de avocații de lux ai trustului lui Voiculescu

  1. Pingback: De ce am chemat în judecată Antena 3 şi cer daune de 250.000 de euro. Instanța este în pronunțare | Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta. Mălin Bot. Jurnalist

  2. Pingback: Sentință: Radu Tudor, Mircea Badea și Mugur Ciuvică denigrează pe Antena 3. Cum sunt puși la plată | MOTIVAREA INSTANȚEI | Mălin Bot, jurnalist

  3. Pingback: Instanță: Radu Tudor, Mircea Badea și Mugur Ciuvică denigrează cu rea-credință pe Atena 3 | MOTIVAREA COMPLETĂ | Reporter Virtual | Portal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s