CCR ar trebui să-l zboare pe Dragnea și din Parlament. Situație jenantă: judecătorii dezbat dacă se contrazic sau nu pe ei înșiși

De luni de zile Curtea Constituțională dezbate situația președintelui infractor al PSD, Liviu Dragnea, deși există din iulie 2016 un precedent care trebuia să ducă la o decizie fără prea multe dezbateri. Asta cu atât mai mult cu cât 7 din cei 9 judecători ai Curții au votat deja, în iulie 2016, o decizie-precedent impunând obligativitatea respectării unui principiu aplicabil acum lui Dragnea.

Dintre cei 7 judecători care ar trebui să voteze împotriva lui Dragnea fără discuții, pentru că altfel s-ar contrazice pe ei înșiși, trei au legături strânse cu PSD.

De aici e simplu să înțelegem penibilul situației. În CCR sunt cel puțin trei judecători care ar vrea să se contrazică pe ei înșiși de frica lui Dragnea. Pe cale de consecință, aceasta este logica pentru lipsa de consens și dezbaterile prelungite total anormal, mai ales în situația în care CCR a decis deja pe principiul aplicabil lui Dragnea.




Judecătorii CCR au amânat pentru 27 aprilie 2017 decizia care îl vizează pe Liviu Dragnea, asta după ce au mai curs două termene până la care nu au reușit să finalizeze dezbaterea și să ofere un răspuns. Victor Ciorbea a generat situația aceasta.  Avocatul Poporului intervenit la instanța constituțională pentru Liviu Dragnea. Situația e jenantă pentru Ciorbea și mai ales pentru CCR care se întinde, deși de anul trecut există o decizie aplicabilă acum. O decizie care nu numai că îi interzice lui Dragnea să fie șeful Guvernului, ci ar trebui să-l zboare din Parlament.

Victor Ciorbea este ”Avocatul Poporului”, dar a acționat în interesul unui politician cu cazier penal care vrea să fie prim-ministru.

Ciorbea a sesizat CCR după ce Liviu Dragnea a constatat că nu poate ocupa funcția de șef al Guvernului României. Îl împiedică o lege din perioada regimului Năstase care stipulează că persoanele cu cazier penal nu pot să primească portofolii guvernamentale. Dragnea are cazier penal, pentru că a fost condamnat cu suspendare în Dosarul Referendumului, primul proces penal în care a primit o sentință definitivă.

Deși are cazier penal, Dragnea a putut să participe în alegeri, a fost ales deputat PSD și apoi a devenit președinte al Camerei Deputaților. Voia să devină șeful guvernului, dar statutul de infractor l-a blocat. Așa că a apelat la servilul Victor Ciorbea pentru a-l ajuta cumva să eludeze legea.




În decembrie 2016, imediat după alegeri, Victor Ciorbea a acceptat să devină avocatul lui Dragnea, deși în interesul public, era ca Avocatul Poporului să facă cu totul altceva. Cirobea putea să ceară CCR o decizie care îl dădea afară pe Dragnea din Parlament și de la butoanele puterii. Se evitau astfel două luni de scandal public imens provocat de OUG 13 și toate demersurile disperate prin care Dragnea caută să încalece Justiția ca să-și reolve problemele peale.

Victor Ciorbea avea la dispoziție o decizie a CCR din iunie 2016 care a impus un principiu simplu, aplicabil lui Dragnea și tuturor parlamentarilor cu sentințe penale cu suspendare. Decizia s-a luat în unanimitate, ceea ce face tergiversarea de astăzi, în favoarea lui Dragnea și mai bizară.

„Condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei”, a decis Curtea Constituțională a României în iulie 2016.

Curtea a decis să impună acest principiu în cazul aleșilor locali, după ce președintele României, Klaus Iohannis a înaintat o sesizare determinată de modificarea legii statutului aleșilor locali.

În sesizare, președintele arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, iar o condiție a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceștia se obligă la respectarea Constituției și a legilor.
Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracțiunii și titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorității publice de către persoana condamnată…”, explică Agerpres.

Ca răspuns la sesizarea președintelui Iohannis, CCR a decis:

”(…) Hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârșit o faptă incriminată de legea penală o face incompatibilă cu continuarea activității de reprezentant al comunității (…)”

Fraza este, de facto și de iure, aplicabilă și parlamentarilor care sunt aleși, la fel ca aleșii locali blocați acum să-și continue mandatul dacă sunt condamnați. Miniștrii depun și ei jurământul prin care se obligă să respecte legile și Constituția, jurământ pe care îl depun și aleșii locali.

Victor Ciorbea ar fi trebuit să ceară CCR să anuleze mandatul de deputat al lui Dragnea, aplicându-i și lui principiile de mai sus care sunt aplicate aleșilor locali.

În loc să facă asta, Ciorbea a formulat o cu totul altă argumentație juridică, prin care încearcă să convingă CCR să emită o decizie care să constate că e neconstituțională legea care îi interzice infractorului Liviu Dragnea să fie prim-ministru. CCR a decis deja că jurământul de respectare a legii este incompatibil cu statutul de infractor, condamnat pentru încălcarea legii, așa că Ciorbea și Dragnea ar fi trebuit să primească un răspuns la primul termen.

Cu toate acestea, de trei luni, Curtea Constituțională ”dezbate” situația lui Dragnea. Constituția nu s-a schimbat, din 2016, ca atare este complet anormală tergiversarea pronunțării. O schimbare s-a produs însă, de la decizia CCR din 2016. Câțiva judecători și-au încetat mandatul și alții noi au întrat în componența instanței constituționale. CCR și-a schimbat și președintele. Valer Dorneanu, un politruc PSD, a ocupat această funcție.




Incapacitatea e a decide repede, deși există un precedent perfect aplicabil, indică faptul că Dragnea are o influență atât de mare aici încât există judecători CCR care sunt dispuși să-l ajute pe șeful PSD, chiar dacă ar provoca o situație absolut scandaloasă: O decizie a CCR care să contrazică o altă decizie precedentă. Așa ceva ar însemna decredibilizarea totală a instituției și plasarea României în zona statelor bananiere.

În mod normal, nu numai că CCR ar trebui să respingă excepția invocată de Victor Ciorbea. Ar trebui să constate că principiul impus, din iulie 2016, aleșilor locali este valabil și pentru aleșii din Parlament. Conform acestui principiu, Dragnea nu ar mai trebui să fie deputat și pe cale de consecință nici șef al Camerei Deputaților.

Îndepărtarea lui Dragnea din această poziție ar însemna că pierde controlul majorității parlamentare și guvernării, ceea ce ar însemna să intrăm în normalitate. Este anormal să avem un infractor cu acces la aceste butoane ale puterii.


Curtea Constituțională are următoarea componență:

Judecătorii CCR care au votat pentru decizia care interzice aleșilor locali să mai ocupe funcția publică, în iunie 2016. Conform Agerpres, votul a fost in unanimitate. Asta ar însemna că cei din lista de mai jos s-ar contrazice pe ei înșiși, dacă ar vota acum pentru Dragnea și sunt într-o situație jenantă din cauza tergiversării unei decizii teoretic simple pentru e, dar complicată numai și numai pentru că e vorba de Dragnea.

  • Președinte Valer Dorneanu, fost membru de vază al PSD, fost președinte al Camerei Deputaților.
  • Petre Lăzăroiu, numit de Traian Băsescu. Din 2 iunie 2010 are un mandat de 9 ani.
  • Mircea Ştefan Minea, propus de PDL din iunie 2010.
  • Daniel Marius Morar, propus de Traian Băsescu, din 9 iunie 2013.
  • Mona-Maria Pivniceru, propusă la CCR de Senatul României, via Tăriceanu și defunctul USL, din 26 martie 2013.
  • Livia Doina Stanciu, din 9 iunie 2016, propusă de președintele Klaus Iohannis.
  • Simona-Maya Teodoroiu, propusă de PSD, din februarie 2015.

Nu a votat pentru precedentul aplicabil lui Dragnea.

  • Marian Enache, fost deputat UNPR (partidul inculpatului Gabriel Oprea). E în CCR din iulie 2016, susținut de PSD.
  • Varga Attila, propus de UDMR și numit din 13 iulie 2016.


Anunțuri

3 gânduri despre “CCR ar trebui să-l zboare pe Dragnea și din Parlament. Situație jenantă: judecătorii dezbat dacă se contrazic sau nu pe ei înșiși

  1. Pe langa deciziile C.C.R. , este de remarcat ca legea 90 / 2001 a fost semnata de Dormeanu in calitate de presedinte al Camerei Deputatilor . Atunci a fost constitutionala , acum daca e implicat Dracne , nu mai e constitutionala ?

  2. Este incredibil cum acești judecători de la CCR pot sa fie atât de obedienții fata de Dragnea , încât sa încalce un principiu de drept care rea valabil si in perioada lui Ceaușescu si anume acela ca un functionar public , care in activitatea sa exercita puteraea de stat nu poate fi o persoana condamnata penal cu cazier judiciar , care nu a fost reabilitata de drept , sau prin hotarare judecătorească , acest principiu nu poate fi încălcat de CCR numai dacă in mod voit România trebuie scoasă din rândul țărilor democratice unde se afla in prezent ; însă cu un politruc ca Valer Dorneanu la conducerea CCR este posibil orice !

  3. Pingback: Mandatul de deputat al delincventului Dragnea nu trebuia validat. Ciorbea ar fi trebuit să sesizeze Curtea Constituțională cu această lege | Proiectul AGORA | Mălin Bot, jurnalist

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s