Eroul meu

Am ajuns de Paste si la bunul meu tată. Un om de o erudiție excepțională și de o corectitudine exemplară. El este eroul meu.

Am reusit si eu sa citesc o mica parte din biblioteca pe care o avem acasa și de la el am învățat că sunt în viață lucruri infinit mai importante decât banii, funcțiile sau avantajele pe care le poți obține dacă faci compromisuri cu principiile tale.

El m-a învățat că libertatea de a nu te avea nimeni la mână cu nimic, de a nu datora nimănui niciun favor este de mare preț.

La fel ca o conștiință curată, la fel ca un cuvânt dat cuiva.

Să ai obraz în fața tuturor”, spunea mereu.

Își trăiește viața de simplu pensionar care se îndreaptă catre 80 de ani dintr-o pensie modestă, într-un apartament cu două camere din Govândari, un cartier al Reșiței.

Putea să aibă mult mai mult, chiar să fie acum foarte bogat, dacă făcea compromisuri și învârteli, prin natura funcției pe care a ocupat-o înainte de 1989 și după 1990, într-un departament de Control Financiar Intern din subordinea Centralei Industriei Grele, responsabil de uzinele din Reșița și Caraș.

Comunismul i-a luat însă, în tinerețe, dreptul la educație.

Nu i s-a permis să facă o facultate pentru că tatăl lui, bunicul meu, a fost preot greco-catolic si mai ales pentru că bunicul lui, străbunicul meu, a fost gospodar, considerat chiabur, amic cu Nicolae Iorga și inspector școlar înaintea comunismului.

Tata a primit de la comuniști doar dreptul să facă, după liceu, o școală superioară de contabilitate.

Însă, pentru că a fost capabil, erudit și un om extraordinar de muncitor, după ce regimul s-a relaxat a ajuns contabil-șef și apoi revizor financiar la CEC. Apoi a fost detașat în echipa CFI care verifica uzinele din Reșița.

Când eram copil mă lua cu el prin fabrică. E uriașă fabica din Reșița. Sau era pe atunci.

Am văzut atunci cât de mult îl respectă toți cei cu care ne întâlneam, de la portari până la directorul general, inginerii din secții, muncitorii sau mecanicii de locomotivă cu care m-am plimbat pe liniile uzinale.

Era de o corectitudine proverbială și niciodată nu accepta să „cadă la înțelegere”. Ce rezulta din control mergea la București. Dacă erau 20 de bani în minus sau în plus, 20 de bani erau în acte. Umbla mereu cu o umbrelă pe post de baston și unii îl porecliseră „englezul”.

Prin anii `90, când eu eram în liceu, la vârsta la care ești rebel fără cauză, văzând cum încep să o ducă tot mai bine alții, l-am întrebat pe tata de ce nu face și el ca alții care deja construiesc vile, au deja mai multe mașini.

 

„Banii nu sunt cel mai important lucru în viață. Cinstea este. Cuvântul. Obrazul. Libertatea. Modestia. Ai să înțelegi mai încolo”.


Niciodată nu a folosit pedepsele fizice în educație, mereu cu vorba bună și răbdare.

Multă răbdare, chiar foarte multă. Am avut o perioadă în care chiar meritam o mamă de bătaie, ca să îmi bag mințile în cap.

Când am devenit ziarist, la televiziunea locală, am ajuns prin birourile tuturor șefilor de instituții din Reșița. Am aflat cu uimire că toți îl cunoșteau și îl respectau pe tata. De la primarul Mircea Popa până la șeful poliției sau directorii de spitale.

Într-o zi l-am întrebat pe tatăl meu:

Tata, păi tu puteai pe vremea comunismului să îți faci o situație mult mai bună. Cum de nu ai cerut și tu un apartament în centru, cu lumea bună, niciodată nu te-am vazut la magazinul partidului, mereu mă trimiteai la coadă la alimentara din cartier.

 

„Am cerut si am primit ce mi s-a cuvenit conform legii. Nu am vrut nimic mai mult de la ei, pentru că nu voiam să le datorez nimic. Când primești ceva în plus, primești ca să ți se ceară apoi sa faci ceva pentru ei. Eu am vrut să fac numai ce e corect și conform legii…”


În cei 22 de ani de presă, de foarte multe ori am avut în față opțiunea de a primi mai mult, cu condiția să accept lucruri care îmi încălcau conștiința.

Exemplul tatălui meu m-a ținut pe drumul cel drept. Chiar dacă nu e un drum ușor.

El este eroul și modelul meu. #rezist

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s