Blestemul românesc: avem raiul pe pământ, dar numai pentru hoți și șmecheri. Deviza corupților: Totul pentru noi, nimic pentru țară

Cel mai cunoscut ambasador al frumuseții României, din lume, este Prinţul de Wales, moștenitorul tronului Regatului Unit. Prințul Charles a cumpărat proprietăți în Transilvania și are o prezență constantă în România. Este fascinat de bogăția și frumusețea țării noastre. România este o țară superbă, însă e și țara unui paradox: țară bogată cu popor sărac.




 

Drama șocantă a unui exod fără precedent

Milioane de români au fost forțați să-și părăsească locurile natale în ultimii 20 de ani, pentru a ieși din sărăcie. Alte milioane se luptă cu supraviețuirea zi de zi, în țara asta atât de bogată.

Cei pentru care sărăcia nu mai e o problemă, constată zi de zi cât de greu obțin ceea ce în alte părți vine mult mai ușor. Văd că nu pot prospera la fel ca în alte țări aflate lângă noi sau mai departe, în lumea democrațiilor consolidate.

Toți împărtășesc frustrări reflectate în atât de multe expresii pe care obișnuim să le spunem despre noi, cea mai cunoscută dintre ele fiind ”frumoasă țară, păcat că e locuită”.

În versul poetului Octavian Goga, ”Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă”, citim frustrarea asta. Dincolo de poezie, e o realitate dură cu care se confruntă milioane și milioane de români fără să vadă că soluția e chiar în mâna lor.

Prințul Charles: Sunteți cu adevărat speciali în întreaga lume. Câți dintre noi gândim așa?

”Am învăţat să apreciez aceste peisaje şi comunităţile de aici din ce în ce mai mult. Este rar şi poate unic în Europa cum s-au conservat peisajele de aici, dar şi specii de fluturi şi animale. Aici, oamenii trăiesc în armonie cu natura”, a spus Prinţul Charles în una dintre zecile de declarații date presei atunci când și-a vizitat proprietățile de la noi.

Moștenitorul tronului Regatului Unit vede România așa cum puțini dintre noi reușesc să o vadă. Obosiți și frustrați de viața de zi cu zi din propria țară ne-am obișnuit să vedem lucrurile într-o manieră mai puțin optimistă. Să-l mai ascultăm puțin pe Prințul Charles:

“Am fost întrebat adesea ce mă aduce atât de des în România, ce anume face ca acest loc să fie atât de special? Răspunsul e, pentru mine, foarte simplu: voi, prietenii mei români; patrimoniul vostru cultural şi natural, tradiţiile voastre, dar şi capacitatea voastră de inovare şi schimbare. Tot ceea ce reprezentaţi voi după secole întregi de istorie – identitatea voastră şi întregul vostru potenţial. Toată energia pe care o puteţi pune în mişcare pentru a schimba ceva. Acestea sunt lucrurile care vă fac cu adevărat speciali în întreaga lume”, spune Prinţul de Wales.

 

Dincolo de frumusețea percepută subiectiv

Dincolo de faptul că frumusețea unui loc depinde de ochiul și mintea observatorului, România chiar este o țară unde viața nu ar trebui să fie atât de grea. România este o țară cu resurse mult mai importante decât multe alte țări din Europa, unde se trăiește mult mai bine.

Putem include aici chiar și țări din fostul bloc socialist. Ungaria este un exemplu grăitor. Paradoxal este că, deși avem o astfel de țară, suntem în același timp țara cu cei mai mulți săraci din Europa. Suntem țara cel mai slab dezvoltată.

Avem cele mai puține autostrăzi. Avem cele mai infecte spitale, cele mai șubrede școli și cele mai multe gospodării fără canalizare, cele mai multe sate cu drumuri de pământ. De ce avem această soartă?




De ce nu e doar comunismul explicația

Unii spun că România este așa din cauza comunismului care a distrus atât de mult, încât este foarte grea revenirea în normalitate. Este cert că mult din răul de astăzi provine din dictatura ceaușistă și din comunismul stalinist al anilor `50.

Dar parcă e prea grea revenirea, mai ales dacă ne comparăm cu alte țări care au fost și ele cotropite de tancurile lui Stalin, au avut și ele dictaturi comuniste, au fost și ele devastate de ciuma roșie.

Ungaria, Cehia, Polonia sunt țări unde se trăiește mult mai bine decât în România. Bulgaria, vecinul nostru din toate topurile sărăciei europene, are o rețea de autostrăzi cum noi nu avem și e în fața noastră în multe privințe. Serbia, o țară trecută prin războiul civil care a dezmembrat Iugoslavia, e o țară unde nu întâlnim sărăcia din România.

Numai comunismul nu are cum să fie motivul pentru situația noastră.

Aceeași oameni, altă țară = prosperitate

Alții cred că în firea românilor stă explicația pentru paradoxul țării bogate sufocată de sărăcie. Are o oarecare logică, la prima vedere, această explicație.

Dacă țara e așa bogată și oamenii sunt atât de săraci, atunci înseamnă că explicația e la oameni. Ei nu știu cum să facă să o ducă mai bine, să profite de bogăția țării lor. Cei care cred în această explicație au convingerea că românii sunt cei mai săraci din Europa pentru că sunt cei mai proști, leneși, dezinteresați să facă treabă și de aceea niciodată nu pot s trăiască bine.

Mentalitatea să fie cauza paradoxului?

Putea să fie o explicație care să stea în picioare, dacă nu aveam un fenomen care contrazice în practică această teorie. Sunt milioane de români, cu această presupusă mentalitate care condamnă la sărăcie, plecați din țară. Oameni cu toate felurile de diplome, de toate condițiile sociale.

Programatori și medici, șoferi și agricultori, tâmplari și ingineri, muncitori și arhitecți, cercetători și femei care îngrijesc bătrâni, ospătari și scriitori. Toți își schimbă imediat viața în bine, radical, după ce părăsesc România. Unii fac performanțe de top, alții pur și simplu duc o viață pe care era imposibil să o ducă dacă rămâneau acasă. Nu numai că uită de sărăcie, trimit miliarde în România, derulând de facto, cel mai important program de combatere a sărăciei din țara natală.

Situația lor ne spune că nu mentalitatea este cauza sărăciei din România. Dacă despre asta era vorba, nu aveau cum să o ducă atât de bine milioanele de români care au plecat din țară.

Tradiția, istoria și religia mai sunt țapi ispășitori

Cele de mai sus pot fi combătute cu argumentul că au plecat cei mai descurcăreți dintre români, aceia dispuși să se schimbe repede. Ei și-au schimbat imediat mentalitatea și de aceea o duc mai bine decât cei care au rămas în țară. Cei rămași în România ar fi, cu adevărat, cei dominați de o mentalitate a sărăciei, indusă prin tradiții care vin de dincolo de comunism și prin religie.

Ar putea să stea în picioare și această explicație dacă nu aveam în istoria noastră dovada că România poate să prospere.

Dacă mergem în istorie în urmă, cu peste o sută de ani, când Carol I și Ferdinand construiau România modernă, vedem că se poate și altfel. Vorbim de vremuri când mentalitatea tipic românească, tradițiile și religia însemnau infinit mai mult decât acum. Sunt vremurile în care țara noastră s-a format așa cum e acum și a reușit să prospere.

Când s-a stins din viață, în 27 septembrie 1914, regele Carol I a lăsat în urmă un testament în care este o frază cheie:

«Zi și noapte m-am gândit la fericirea României călăuzit fiind de deviza „Tot pentru țară, nimic pentru mine”»

Regele Ferdinand este cel care întregit România și a dus-o pe un drum uluitor al prosperității care a fost brutal oprit abia când armata criminalului Stalin ne-a cotropit țara. În perioada interbelică România era o țară în care veneau să-și găsească prosperitatea săraci din alte țări ale Europei, care acum sunt mult mai dezvoltate decât România. România era grânarul Europei.

Deci s-a putut și atunci, cu tot cu istoria, mentalitățile, religia și tradițiile ”tipic românești”. Trebuie să fie altceva.




Numitorul comun prosperității care ne este refuzată acum, în România

Există un numitor comun între România prosperă a lui Carol I și Ferdinand, fostele țări comuniste care aproape au recuperat decalajul față de națiunile care nu au fost nenorocite de comunism și prosperitatea la care ajung repede românii care au emigrat în tări cu democrație consolidată: mentalitatea conducătorilor.

Carol I a modernizat o țară care era în Evul Mediu cu deviza:  „Tot pentru țară, nimic pentru mine”.

Regele Ferdinand a servit românii ireproșabil și a urmărit interesul României mai presus de orice, chiar mai presus de familia lui.

Iată ce consemnează Casa Regală a României despre cele mai grele momente din viața Regelui Ferdinand, în 27 august 1916 când România a intrat în război alături de Antanta (Franţa, Marea Britanie, Rusia, Italia), împotriva Germaniei:

”Regele Ferdinand va fi numit «cel Loial» pentru că, deşi născut german şi rudă apropiată a Împăratului Germaniei, a aşezat interesul României mai presus de legătura lui de sânge şi a luptat împotriva ţării lui de origine. Profund religios, sensibil şi cu un înalt simţ moral, Regele a luat această hotărâre printr-un mare sacrificiu personal, respectându-şi astfel promisiunea de a fi «un bun român», făcută în jurământul depus în faţa Parlamentului, la întronare. În preziua Consiliului de Coroană decisiv, Regele îi spunea lui Titu Maiorescu, om politic conservator filogerman, care încerca să îl convingă să nu aleagă alianţa cu Antanta: «După lupte teribile care s-au dat în mine, sacrific totul pentru binele patriei»“, se arată în în istoria familiei regale publicată online.

O decizie care făcea ca, după război, Ferdinand I să fie supranumit şi „Întregitorul“.  A condus ”împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara”.

 

Interesul public este cheia înțelegerii situației noastre

 

Marii regi ai României au servit total și necondiționat interesul public. Politicienii care au scos din comunism tările aflate de partea noastră a Cortinei de Fier au condus acest proces în primul rând cu gândul la interesul public și viitorul țărilor lor.

Poate că nu au gândit ca Regele Carol I al României care dădea ”totul pentru țară” și nu pretindea nimic pentru el, dar cu siguranță s-au gândit în primul rând la prosperitatea țării lor și apoi la propriile nevoi. Pe ideea de interes public și respect pentru fiecare cetățean se bazează și modul cum sunt conduse democrațiile consolidate unde românii prosperă.

Calitatea și mentalitatea conducătorilor este cea care face diferența și explică situația noastră de azi: un popor chinuit de sărăcie într-o țară atât de bogată.

De la ”întinarea nobilelor idealuri socialiste” ale lui Iliescu, la deviza lui Dragnea: ”Tot pentru mine, nimic pentru țară”

Problema României este că în momentul 1989 a fost acaparată de un lider politic educat la Moscova în cele mai staliniste mentalități. Un individ care, în decembrie 1989, îl acuza pe dictatorul Nicolae Ceaușescu că ”a întinat nobilele idealuri ale comunismului”.

Un individ care, în 27 decembrie 1989, uneltea cu ambasadorul URSS la București cum să anexeze total România la o Uniune Sovietică putredă și muribundă.

Utopia comunistă din capul stalinistului Ion Iliescu a fost mediul perfect pentru formarea și creșterea unei clase politice de o imoralitate scandaloasă, cea mai mizerabilă clasă politică din Europa și din istoria României, practic o haită de hoți nehaliți care a furat pe rupte.

Exponentul și liderul lor de azi este șeful delincvent al Camerei Deputaților, președintele infractor al PSD Liviu Dragnea. Averea agonisită de acesta în cel mai sărac județ al României arată că omul a acționat după deviza ”Tot pentru mine, nimic pentru țară”, dar Dragnea e doar unul dintre politicienii corupți care au menținut România în sărăcie în ultimii 27 de ani.

Toți cei care s-au perindat la putere au fost, de fapt, controlați într-o formă sau alta de grupări devenite infracționale formate din tot ce a avut mai urât, imoral și mizerabil fosta Securitate și Partidul Comunist Român.

 

Numai noi putem să punem șleahta penalilor la locul ei

 

Șleahta politicienilor penali conduce acum România. Un infractor controlează Parlamentul și Guvernul, însă după un vor democratic. A fost pus acolo de o majoritate parlamentară votată de 3,2 milioane de alegători, dintr-un total de peste 18 milioane.

Cheia succesului penalilor este absenteismul de la vot. Cu cât mențin și induc absenteism mai mare, cu atât supraviețuiesc mai mult pentru că ei controlează pe cei mai naivi dintre cei mai disciplinați alegători.

Momentul în care vom începe să alegem alți conducători care pun interesul public înaintea interesului personal, este momentul când vom începe să trăim așa cum merităm să trăim într-o țară atât de bogată și frumoasă.

Anunțuri

7 gânduri despre “Blestemul românesc: avem raiul pe pământ, dar numai pentru hoți și șmecheri. Deviza corupților: Totul pentru noi, nimic pentru țară

  1. Pingback: De ce a ales Dragnea un moment cheie ca să-l mazilească pe Grindeanu. Sorine, spune tot despre OUG 13! | Mălin Bot, jurnalist

  2. Pingback: Subiectul pe care nu are voie să-l evite Sorin Grindeanu | Reporter Virtual | Portal

  3. Draga Domnule Malin Bot . Te provoc la o polemica pe tema enuntata de Dumneata . Si anume , eu zic ca , desi in mare parte spui niste lucruri adevarate, ceea ce expui , insinuezi sau respectiv concluzia la care ajungi dovedeste NAIVITATE , si inca cateva lucruri . Si eu sustin ca ASTA este mai degraba motivul pentru care la noi in tara „nu e ca afara”

      • În primul rând pot să spun că mă alătur Dvs. în încercarea de a afla motivele pentru care Romania este unde este și arata cum arată. Ceea ce pun eu sunt sub semnul întrebării „e mai multe”:
        1. in enumerarea Dvs ca posibile motive, nu am văzut unul simplu: ăștia suntem noi, nația română, poporul român. De ce suntem așa, e o întrebare retorică.. E ca și cum ai intreba de ce nemții sunt mai serioși și mai harnici. Asa sunt ei pur si simplu .Voi mai veni cu argumente la acest punct putin mai tarziu
        Ideea , foarte vehiculata , in special am vazut pe retelele de social media (mediul in care se manifesta opozitia la sistem cel mai pregnant) cum ca exista „ei” si „noi”. Adica politicienii si functionarii corupti , puterea corupta , si poporul , oamenii de rand, multimea, corectă cinstită şi muncitoare . Trec peste impingerea extremelor ca pozitionare si descriere spre alb / negru , si spun ca „ăia răi” sunt romani si ei , parte a poporului nostru . Sunt cunoscuti , vecini sau chiar rude de-ale noastre. Nu putem delimita in doua grupuri fara legatura „ei” si „noi”. Si apoi , „cei rai” , nu sunt doar cativa , nu sunt putini . Sunt clasa politică, parte a administratiei locale , structuri in teritoriu si central ale statului, chiar oamni din business, mass media, Dvs ştiţi mai bine, vb lui Caragiale „comitete si comiţii” . Sunt o masă mare de oameni , in Bucureşti şi teritoriu. Deci nu putem arăta cu degetul pe vreo câţiva , gen Dragnea, Iliescu , ca să dau exemple din blogul Dvs. Existenţa acestei adevarate pături sau bucaţi din oamenii ce suntem poporul roman ca intreg e un fenomen ce duce mai degraba la caracterizări globale , de esenţă a naţiei . Existenţa şi manifestarea în plan social, politic a acestei pături a romanilor dă deja o caracteristică , chiar dacă acest lucru nu ne place, sau nu vrem să acceptăm sau ne simţim altfel , în afara acestui segment al neamului nostru.
        Ideea , şi de aici vine acea naivitate de care vorbeam în postarea anterioară, cum că dacă îi înlăturăm pe cei câţiva (să zicem cei pe care Dvs. spre exemplu îi infieraţi în articolelel Dvs. ) , Romînia va avea faţa curată ca o fecioară pe loc şi deîndată, lapte şi miere vor curge în valuri. Poate nu sunteţi de acord când citiţi asta , dar , credeţi-mă că asta e impresia unui obsevator neutru când citeşte ardoarea şi pasiunea cu care sunt criticaţi cei care sunt în vîrful puterii , sau e înfierat cu pasiune PSDul . Senzaţia mea, cu parere de rău este că nu , şi dacă teoretic (cum susţineţi Dvs. în blog că vinovaţi sunt cei care nu votează , implicit permit existenţa la putere a PSD-ului lui Dracnea) ar dispărea de la putere PSD , spre exemplu , schimbarea ar fi minoră. De ce ? Tocmai pentru motivele exprimate mai sus : România e ce e nu datorită unor persoane singulare (aşa cum susţineţi Dvs. Pe blog), ci datorită existenţei unei mase largi din naţie care au o anumită mentalitate, înclinare, mod de acţiune, motivaţii , etc.
        Problema cu timpul. Adică , mai concret . Naivitatea de a crede (greşit) că problema înscrierii României pe calea cea bună , cu rezultate immediate şi profunde , şi definitivite (” să avem o ţară ca afară) e o chestiune de un ciclu norocos de alegeri (insinuaţi Dvs. Pe blog) , sau câţiva anişori acolo , imediat ce scăpăm de răi …… Mare naivitate , zic eu . Amintiţi-vă de Brucan cu cei 20 de ani ai săi … Ce s-a mai supărat lumea pe el atunci , „cum 20 ani , e pesimist şi chiar lunatic bătrânul , ca fi bine rapid , doar am scăpat de Ceauşescu” , etc) . Haideţi să ne gândim la exemple din istorie . Spuneţi-mi Dvs. care din popoare s-a schimbat radical în câţiva ani , sau hai , zeci de ani? Istoria ne spune că e nevoie de sute de ani , să schimbi fundamental un popor . Ca înfăţişare, mentalitate în special, ca „apucături” … Deci . Contraziceţi-mă Dvs. când afirm că „o ţară ca afară” nu o să apucăm să vedem în decursul vieţii noastre , nici chiar copiii noştri . Eu unul , modest , am estimat ca va fi nevoie cam de 200 ani . Deşi , mai nou , parcă aş zice că sunt optimist.
        Acum despre altele din blogul Dvs.
        Spuneţi Dvs. Că suntem o ţară frumoasă. Turistic ca să precizăm . Adică pesiaje naturale, satul vechi românesc, etc. Păi să ştiţi că nici pe departe nu suntem singurii …. Sunt ţări în Europa şi în lume cu frumuseţi absolut răpitoare …. ca şi cadru natural , ori ca şi tradiţii …. Se pot da exemple.
        Spuneţi Dvs. Că suntem o ţară bogată . În resurse naturale …. Poate . (Deşi sunt unii care ne depăşesc net şi aicea în lumea largă) . Dar sunteţi de acord cu mine că resursa cea mai importantă e cea umană? Oamenii fac ca ţara să fie frumoasă şi minunată . Dau spre exemplu Japonia . Toată lumea ştie că are aproape zero resurse naturale. Aţi fost vreodată în Tokyo ? Se ştie că e una din cele mai avansate ţări din lume, nivel de trai etc.
        Ştiu, tot ce scriu pare atins de pesimism . Dar, cum spuneam , ne place sau nu ne place , asta e situaţia.
        Cu respect,
        Radu Brendea

  4. Pingback: Dragnea și mafia mai au doar acest pas de făcut și România e a lor | Mălin Bot, jurnalist

  5. Pingback: Gata? Predăm România mafiei din politică? | Reporter Virtual | Portal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s