editoriale

Când banii vorbesc prea mult şi prea gălăgios

Dispreţuiesc mai mult decât orice oamenii care îşi rezumă întreaga existenţă la burdihan, buzunar şi aparenţe. Admir oamenii care, pentru o idee, sunt capabili să meargă până în pânzele albe şi să sacrifice orice, chiar viaţa lor, pentru un pricipiu. citeşte mai departe!


VOCEA BANATULUI Justiţia care îşi dă singură palme

Anul trecut procurorii timişeni nu au mai putut să facă nimic în dosare  pentru că nu au mai avut poliţişti cu care să lucreze. Poliţia Timiş a comunicat că nu mai sunt poliţişti, pentru că tot „efectivul” participă zilnic la operaţiuni în vămi, împotriva contrabandei.
citeşte în continuare!

De ce vânez lichele

Fiecare jurnalist din ţara aceasta ar trebui să-şi urmărească articolele pe web, să vâneze lichelele şi să le trimită înapoi în adâncul grotei din care sunt ieşite. Fiecare redactor-şef are datoria să-şi apere colegii de jigniri sau manipulări. Acestea sunt alte motive pentru care zilnic vânez lichele.
citeşte în continuare!

Jaf la drumul mare

Timişorenii plătesc practic, sub eticheta taxei de parcare, o taxă de protecţie socială pentru angajaţii ADP care, fără Telpark, ar ajunge şomeri sau, mai grav, ar fi nevoiţi să se angajeze la firme private. „La patron” ar avea de făcut activităţi grele şi umilitoare cum este munca. Mai bun e jaful la drumul mare.
citeşte în continuare!

VOCEA BANATULUI Supravieţuitorii

Adevărul de Seară, marţi 11 ianuarie 2011
Adevărul de Seară prezintă poveştile unor timişoreni, arădeni, hunedoreni, reşiţeni şi orădeni care au în comun tăria de caracter de a putea să treacă peste cele mai grele încercări ale vieţii. Sunt oameni care au ajuns în situaţii limită şi care gestionează aceste situaţii cu demnitate, curaj şi optimism.
citeşte în continuare!

Mardeiaşii din Poliţia de Frontieră

Mascaţii Poliţiei de Frontieră din Banatul Montan şi-au permis să pună pistolul la cap jurnaliştilor, comportându-se ca nişte mardeiaşi de cartier din curtea blocului. Nu e de mirare că fac asta niste “tablagii” într-o ţară în care chiar şeful statului a dat tonul atitudinii agresive faţă de ziariştii care îl deranjează.
citeşte în continuare!

Supermarket

Viaţa e un supermarket. Toţi vindem ceva în fiecare zi şi toţi vor tot timpul să ne vândă câte ceva. Preţul ne reglează viaţa, chiar dacă el nu e exprimat neapărat în bani. Plătim cu timp, plătim cu atenţie, plătim cu ură sau dragoste.
citeşte în continuare!

Misterul cetăţenilor foarte complicaţi

Cetăţenii foarte complicaţi au legi ale lor, care pentru noi sunt un mister. „Legi” care le permit să nu plătească taxe, să nu respecte nicio lege, să nu dea socoteală în faţa procurorilor, să câştige mereu cele mai dubioase sentinţe în instanţe. Să râdă în nas oricărui cetăţean simplu care crede, cu naivitate, că România e un stat de drept şi că Timişoara este un oraş civilizat.
citeşte în continuare!

Inundaţia şi civilizaţia

Este ceva în gena noastră, care ne face să căutăm mereu în altă parte explicaţii pentru nenorocirile care sunt provocate de propria lene, prostie, nepăsare, inconştienţă. Şi când nu avem nenorociri pentru care să găsim explicaţii, ne place să vegetăm şi să aşteptăm să ne dea ceva Dumnezeu sau statul.
citeşte în continuare!

Paradoxul Ciuhandu: prim-secretar PCR în oraşul libertăţii

Traseul lui Ciuandu în istoria Timişoarei este unul paradoxal. S-a cocoţat pe fotoliul de primar folosind dorinţa timişorenilor de a nu permite comuniştilor să stăpânească oraşul şi a sfârşit prin a produce episoade demne de un prim-secretar PCR.
citeşte în continuare!

VOCEA BANATULUI Povestea de Crăciun care ne lipseşte

Dincolo de lecţia de afaceri pe care o spune povestea de Crăciun vieneză mai este o lecţie de mentalitate. Probabil că multe dintre lucrurile care ne împiedică să avem, “acasă”, în fiecare dintre oraşele noastre, poveşti româneşti de Crăciun la fel de frumoase, nu ţin de bani sau organizare ci de atitudinea fiecăruia dintre noi, de ceea ce facem în cele mai mărunte gesturi. editorial publicat in Adevarul de Seara din 24 decembrie 2010
citeşte în continuare!

VOCEA BANATULUI 16 decembrie

Eu cred că au servit ţara, fără niciun interes personal şi fără a avea un scop meschin, cei care au plătit cu viaţa, în stradă, pentru libertatea de acum.
citeşte în continuare!

Comentariile de mai jos au fost publicate in Adevarul de Seara

VOCEA BANATULUI Frig, circ, gargară, impotenţă

Marţi 30 nov 2010. Timişoara a ajuns într-o situaţie jenantă. Societatea care se ocupă cu termoficarea s-a trezit cu gazul tăiat pentru că nu avea facturile achitate. Apoi a început circul. Autorităţile s-au milogit de furnizorul de gaz să deschidă robinetul. S-a constituit un comitet şi primarul s-a certat cu prefectul.
citeşte în continuare!

VOCEA BANATULUI Interlopii ne conduc cu sabia în mână

La Moldova Nouă, s-a petrecut un scandal siderant. Un interlop a caftit un poliţist de frontieră şi nu oricum. Bătăuşul a acţionat cu un tupeu incredibil, fără să se teamă o secundă de consecinţe.
citeşte în continuare!

VOCEA BANATULUI: Universitatea SRL, fabrica de diplome care otrăveşte viitorul

Sub umbrela autonomiei universitare, aproape toate facultăţile au devenit fabrici de diplome. La stat numărul locurilor cu taxă a fost umflat până când s-a ajuns ca studenţii să se bată pentru săli şi scaune. Singura lege după care s-au ghidat decanii şi rectorii este cea a profitului.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI Şmecherii şi miliţienii

Poliţia Rutieră nu are nicio strategie. Camionagii fac în continuare legea, alături de şmecherii cu bolizi de lux. Au învăţat toate locurile în care, de pe vremea Miliţiei, erau plasate radare. Se circulă la fel de periculos şi se evită la fel de şmechereşte radarul.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI Cum a ajuns Justiţia pe centura societăţii

Sistemul judiciar e bârlog pentru personaje dubioase care transformă doamna cu balanţă într-o femeie uşoară, trimisă pe centura societăţii. Timişoara a oferit câteva exemple siderante.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI: Radarul de lichele

Până acum câţiva era mai greu să detectezi lichelele din jur. Licheaua ştie bine să disimuleze. Îţi zâmbeşte, îţi spune cât de mult te respectă şi când te-ai întors cu spatele exprimă ceea ce gândeşte.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI: Cum poţi să mori de foame pe un munte de aur

Puţină lume ştie că Muntele Semenic are zăpadă aproape şase luni pe an. Platoul pe care se află staţiunea este înconjurat de lacuri plasate într-un peisaj de vis. În teorie, întreaga zonă ar putea fi o destinaţie superbă de vacanţă. În practică, e un dezastru greu de înţeles.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI: Naşul

Acum exact doi ani ieşea la lumină una dintre cele mai mari fraude din Timişoara cu proprietăţi retrocedate. S-a descoperit că, persoane necunoscute atunci, au falsificat pur şi simplu două dispoziţii ale primarului şi au luat din proprietatea statului două terenuri în valoare de jumătate de milion de euro.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI Tăntălăii din primărie şi gogomanii care ridică maşini

Am să vă povestesc ceva uluitor de ridicol. Este ca în filmele cu proşti! Joacă lucrătorii de la Administrarea Domeniului Public (ADP) Timişoara, primăria, Poliţia Rutieră şi câţiva şoferi timişoreni care s-au trezit cu maşinile ridicate.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI: Justiţia care te trimite să mori de frig în pădure

In timp ce doamna Codruţa Kovesi defilează la şedinţele de bilanţ ale Parchetelor regionale, un bătrân moare cu dreptatea în mână. În sertarele procurorilor subordonaţi doamnei Kovesi zace dosarul pensionarului Octavian Dumitrescu.
citeşte în continuare!

VOCEA VESTULUI: SPA şi lux în Palatul Justiţiei

Etajul 3 al Palatului Justiţiei din Timişoara, unde funcţionează Parchetul Curţii de Apel, este unul dintre cele mai relaxante locuri din Vest. În birourile mari, cam cât un apartament decent de bloc, este atmosferă de SPA.
citeşte în continuare!

Comentariile de mai jos au fost realizate pentru Radio Timisoara

Despre democraţie şi politică

Partidele trebuie să aducă oameni cu un alt nivel de cultură şi mentalităţi faţă de putere, politică, bani, viaţă. Pentru a ajunge să promoveze astfel de oameni, pentru a produce un sistem care să recunoască aceste caractere şi să le împingă în zona puterii, partidele ar trebui dărâmate şi reconstruite de la zero. citeşte în continuare!

 

Anunțuri

Un gând despre “editoriale

  1. Pingback: Unii locuiesc degeaba în Germania, dacă nu învaţă nimic de acolo « Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta. Mălin Bot. Jurnalist

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s