ZIARIST din 1994: Împreună construim cea mai curată cale în jurnalism. Sunt aici pentru a spune ceea ce cred nu pentru a face cuiva pe plac
Casa Cuculis pierde alt proces. Infractorul folosit, Săndel Matei, are de plată acum 7.000 de lei. CONCLUZIILE SCRISE din proces. Vă mulțumesc din suflet pentru susținerea care îmi permite să duc acest război judiciar hidos
Coțcăriile Casei de Avocatură Cuculis nu au ținut nici la Tribunalul București. Infractorul folosit de ”cuculiși” pentru hărțuirea judiciară este acum bun de plată.
VEZI mai jos concluziile scrise depuse de mine în acest proces.
Au mai pierdut un proces cu mine și clientul lor, un infractor condamnat pentru violențe, are acum de plătit 7050 de lei cheltuieli de judecată.
Vă mulțumesc tuturor pentru sustinere și încredere. Fără sprijinul vostru nu puteam duce acest război judiciar hidos.#semperfidelis
”Cuculișii” l-au reprezentat pe „reclamant”, infractorul Săndel Matei. Justiția a respins acțiunea Casei de Avocatură Cuculis.
Acum clientul folosit de ei pentru hărțuirea mea are de plata 7.000 de lei și asta e doar prima factură.
Dincolo de mine, de Cuculis și de coada de topor folosită in operațiunea asta judiciară, cel mai important aspect este că încă avem speranță, cât timp mai există judecători cinstiți.
Aștept ca infractorul Dan Andronic să facă un articol în EVZ, preluat de toată Mafia Media, despre aceasta decizie a instantei, exact cum a preluat toate denigrările la adresa mea provenite de la clientul lui Cuculis. Credeți că o va face?
Părţi: MATEI SANDEL Reclamant BOT AUGUSTIN MALIN Pârât ENE ION Pârât
”Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Matei Săndel în contradictoriu cu pârâţii Bot Augustin Mălin şi Ene Ion, având ca obiect „acţiune în răspundere delictuală”, ca neîntemeiată.
Obligă reclamantul Matei Săndel la plata către pârâtul Bot Augustin Mălin a sumei de 5551,85 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocaţial (4500 lei) şi cheltuieli de transport (1051,85 lei).
Obligă reclamantul Matei Săndel la plata către pârâtul Ene Ion a sumei de 1500, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocaţial.
Cu drept de a formula calea de atac a apelului în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti — Secţia a V-a Civilă, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 20.05.2024. Document: Hotarâre 626/2024 20.05.2024
CONCLUZIILE SCRISE DEPUSE DE MINE ÎN PROCESUL CÂȘTIGAT IERI, LA TRIBUNALUL BUCUREȘTI
Către Tribunalul București
Secţia a-V-a Civilă
DOSAR: 32107/3/2022
Subsemnatul, Bot Augustin Mălin, (DATE PERSONALE), în calitate de pârât în dosarul 32107/3/2022, depun următoarele
CONCLUZII SCRISE
Martorii audiați de instanță și restul probelor existente la dosar susțin următoarea stare de fapt cu privire la cauza dedusă judecății:
1. Calitatea reclamantului Sandu Matei de persoană publică, organizator de proteste / participant la proteste, implicat în organizarea unui protest chiar în 10 August, în Piața Victoriei și care se erijează în lider al protestelor.
2. Reclamantul și faptele violente ale acestuia, inclusiv cea pentru care a fost condamnat penal, au făcut obiectul a numeroase relatări în presă la toate televiziunile și pe toate site-urile de știri.
3. Reclamantul a premeditat, înpreună cu numita Angelica Șerban, momentul umilitor înpotriva mea prin aruncarea cu făină peste mine și peste echipamentele mele video, ca represalii pentru opiniile jurnalistice exprimate de mine despre faptul că un infractor condamnat pentru violențe nu este normal să se erijeze în organizator de proteste, mai ales în 10 August, aspectul cel mai grav legat de acest moment simbolic fiind tocmai violențele comise de presupuși protestatari în 10 August 2018 care au fost folosite de Jandarmerie pentru represiunea brutală.
4. Toți martorii audiați au confirmat faptul că eu eram acolo în calitate de jurnalist și nu am deranjat cu nimic organizarea acelui eveniment, făcându-mi doar treaba de a relata jurnalistic evenimentul și de a prezenta opiniile mele.
5. Martorii au confirmat comportamentul agresiv, cu jigniri și violențe, al reclamantului din ziua de 10 August dar și cu alte ocazii, cum a fost evenimentul de la Parchetul General despre care au vorbit martorii.
6. Martorul dispus de instanță pentru reclamant ”în dovedirea prejudiciului” nu a prezentat nicio dovadă a vreunui prejudiciu.
7. Deși instanța i-a cerut expres reclamantului să identifice expresiile concrete care i-au fi lezat demnitatea, acesta nu s-a conformat, prezentând doar o listă cu formulări ale reclamantului care nu sunt expresiile mele concrete și postările în sine, pentru a putea înțelege diferențele între informație presupus falsă și opinii.
8. Reclamantul însuși folosește în spațiul public un limbaj jignitor și răspândește informații false cu scopul de a prejudicia imaginea mea profesională, de o intensitate și cu acuze mult mai grave decât cele pentru care se pretinde prejudiciat.
Mai mult, în propriile postări de pe Facebook, reclamantul își asumă public scopul de provoca prejudiciul de a determina publicul să nu mai susțină activitatea mea profesională, de a-mi distruge sursele de venituri, cu informații false chiar și după ce Justiția a atras atenția că folosește informații false:
– Deși în procesul precedent de la Timișoara instanța de apel i-a explicat că ”susținerile sale privind lipsa calității de jurnalist a lui Mălin Bot sunt VĂDIT NEÎNTEMEIATE”, reclamantul a continuat să calomnieze în spațiul public că a ”demonstrat în justiție că Mălin Bot nu este jurnalist”
– Expresiile folosite de reclamant în spațiul public, cum sunt câteva extrase mai jos din cele 700 DE POSTĂRI făcute de reclamant la adresa mea în ultimii ani, definesc limitele în care reclamantul însuși își asumă dezbatarea publică:
”escroc”,
”botanist”,
”are limba veninoasă”,
”păcălici-mitoman”,
”fanii lui sunt gușteri”,
”jurnalist-pițiponc”,
”sper să fie înmormântat cu lămia în cur, să nu îl vomite pământul”,
”mitoman”,
”amărâta tristă” (referitoare la partenera mea),
”ce gunoi zace în tine”,
”ai sâni burtică și cocoașă tataie”,
”păcăliciul analfabet funcțional”,
”mitomanul trebuie strivit ca pe un gândac”,
”îl cheamă Boț, cu Ț de la țap”,
Este evident că prin pretențiile invocate în fața acestei instanțe, reclamantul își invocă propria culpă pentru a-și genera un beneficiu nejustitificat.
Dincolo de acest aspect, valorificarea de către reclamant a dreptului său la reputație, la onoare și la demnitate, (aspecte care intră sub incidența dreptului la viață privată, protejat de Art. 8 din CEDO) presupune, prin pretențiile reclamantului, restrângerea libertății de exprimare.
Ori, în domeniul libertății de exprimare, jurisprudența CEDO a stabilit o serie de principii prin aplicarea cărora să fie asigurată protecția adecvată a dreptului la liberă exprimare, chiar și în situația în care acest drept intră în conflict cu necesitatea protejării dreptului la viața privată.
Conform jurisprudenței CEDO și practicii judiciare în acest domeniu, ”statele au obligația pozitivă de a asigura protejarea dreptului la viață privată dar și pe cea negativă de a se abține de la acțiuni care ar avea ca efect restrângerea dreptului la liberă exprimare”, DECIZIA CIVILĂ nr. 1589 A, din 9.11. 0222 a Curții de Apel București în litigiul Malin Bot versus Roman Nicolae.
”Analiza instanței trebuie realizată prin prisma condițiilor stabilite în jurisprudența CEDO (…) aspectele care trebuie să intre într-o astfel de analiză vizează tema postărilor, aspectele aduse în discuție, calitatea persoanei ce constituie subiect al postărilor, existența unei baze factuale și buna credință a jurnalistului”, mai arată decizia citată.
Astfel, reclamantul Sandu Matei este condamnat penal pentru violențe la proteste. Comportamentul acestuia violent și agresiv este confirmat inclusiv de martorii audiați în acest dosar.
Dezbatarea comportamentului violent și exprimarea unor opinii de orice fel despre un organizator al unor proteste publice care se erijează în persoană publică și activist civic (fost candidat la alegerile locale din partea unui partid politic) este o activitate jurnalistică necesară pentru informarea publică și de bună-credință.
În aceste condiții, prezenta instanță ar trebui să aplice principiile stipulate și prin cauzele:
– Thaoma versus Luxemburg, nr. 38432/97, pct 57; Paturel împotriva Franței, nr. 54968, pct. 42.
Atunci când examinează necesitea unei restricții într-o societate democratică, în scopul ”protejării reputației sau drepturilor altora„, autoritățile naționale sunt ținute să realizeze un ECHILIBRU JUST în protejarea celor două valori care sunt garantate de Convenție și care pot intra în conflict, și anume, pe de o parte, libertatea de exprimare, protejată de Art 10, și pe de altă parte, dreptul la respectarea vieții private garantat de dispozițiile Art. 8.
Chiar dacă stabilirea măsurilor adecvate pentru a garanta respectarea Art. 8 intră sub incidența marjei de apreciere a statelor, trebuie remarcat că atunci când sunt impuse restricții asupra libertății presei, acestea trebuie, la rândul lor, să facă obiectul unei atente și stricte analize.
Astfel, a arătat Curtea că în ceea ce privește nivelul de protecție, art. 10, par. 2 din CEDO nu lasă loc pentru restricționări impuse libertății de exprimare în două domenii:
– cel al discursului politic,
– cel al problemelor de interes general.
Prin urmare, un nivel ridicat de protecție a libertății de exprimare, dublat de o marjă de apreciere deosebit de restrânsă a autorităților, este acordat, în mod obișnuit, atunci când afirmațiile făcute privesc un subiect de interes general.
Potențiala gravitate a anumitor afirmații nu conduce la dispariția dreptului la un nivel ridicat de protecție, având în vedere existența unui subiect de interes general. În cauza de față, instanța ar trebui să aplice elementele cu valoare de principiu enunțate, și trebuie să observe lipsa de temei a susținerilor reclamantului potrivit cu care din analiza răspunderii pârâtului pentru fapta pretins ilicită, ar trebui exclusă raportarea la calitatea de jurnalist ori la inexistența unui interes general pentru subiectele supuse dezbaterii prin postările și articolele subsemnatului, reclamantul contestând prin acțiunea și argumentele sale existența unui nivel ridicat de protecție ce ar trebui oferit dreptului meu la liberă exprimare exercitat ca jurnalist, pe subiecte de interes public privind activitatea civică, acțiunile publice și condamnarea penală a reclamantului.
În negarea calității mele de jurnalist, reclamantul invocă Legea Presei Comuniste conexând această calitate cu necesitatea existenței unui contract de muncă la o instituție de presă clasică, evident o ipoteză forțată.
Așa cum este firesc și cum a decis deja Justiția în toate cauzele similare care privesc activitatea mea, inclusiv în cauza precedentă cu reclamantul Sandu Matei, de la Timișoara, ”susținerile acestuia privind lipsa calității de jurnalist a pârâtului Mălin Bot sunt VĂDIT NEÎNTEMEIATE”.
Calitatea de jurnalist nu mai este condiționată de statutul de angajat al unei entități de presă datorită evoluției mijloacelor moderne de comunicare în masă fiind posibilă comunicarea directă, neintermediată insituțional de alte entități, între jurnalistul de profesie și publicul său. În cazul proiectului unic de jurnalism independent în care funcționez am demonstrat calitatea profesională de jurnalist cu studii de specialitate, istoricul profesional care a determinat apariția modelului de jurnalism independent și faptul că activitatea mea profesională este susținută direct de către public.
Este dincolo de orice dubiu că activitatea suspusă judecății acestei instanțe reprezintă activitatea mea jurnalistică, luările publice de poziție sunt privitoare la teme de interes general fiind exprimare din calitatea de jurnalist independent.
Pe de altă parte este incontestabil că informațiile comunicate de mine în cuprinsul postărilor și articolelor vizate de reclamant sunt despre teme de interes general, protestul din 10 August, evenimentele ulterioare generate, organizarea acestora, principiile invocate și credibilitatea organizatorilor, a căror claritificare sub aspectul persoanelor implicate reprezintă nu numai o datorie a întregii societăți, dar și o obligație a autorităților statului reținută ca atare inclusiv prin procesul penal declanșat de Parchetul Militar pentru represiunea din 10 August, aflat pe rolul Justiției Militare.
Notează CEDO, în ce privește analizarea bunei-credințe cu care jurnalistul transmite publicului informațiile și opiniile sale, că aceasta presupune inclusiv examinarea unor aspecte ce țin de veridicitatea unor elemente de fapt pe care jurnalistul își întemeiază susținerile și opniile din cuprinsul postărilor/articolelor.
Ca regulă, câtă vreme suficiente situații afirmate sunt reale, iar obiectivitatea jurnalistică nu poate fi contestată pe baza unor diverse cauze, concluzia care rezultă este aceea a bunei-credințe a jurnalistului, în sensul că scopul pe care îl urmărește este acela al informării opiniei publice asupra unor chestiuni de interes public general.
În cauza dedusă judecății, în condițiile în care am demonstrat că am expus opinii formate pe baza unor informații factuale reale care au legătură cu fapte certe privind activitatea, atitudinea violentă și condamnarea penală a reclamantului Sandu Matei, nu se poate reține vreo rea-credință a subsemnatului, afirmațiile și opiniile mele fiind în mod cert întemeiate pe o bază factuală sufucientă pentru a exclude o astfel de concluzie.
Instanța ar trebui să rețină faptul că în cuprinsul postărilor/articolelor vizate prin cererea de chemare în judecată sunt cuprinse judecăți de valoare ale autorului (opinii) întemeiate pe o suficientă bază factuală, care coroborată cu scopul legitim urmărit, acela al atenționării și informării publicului privior la evenimente de interes general cum este organizarea unor proteste și evenimentele din 10 August 2018. Astfel instanța ar trebui să excludă vreo rea-credință a autorului.
Astfel, ingerința în dreptul la liberă exprimare, tradusă prin obligarea la daune și alte măsuri restrictive, nu este necesară într-o societate democratică.
Emblematic, pe această temă este cazul Lingens contra Austria în care un jurnalist austriac a fost acuzat de insultă, vezi Hotărâri CEDO, Hotărârea Curţii din 8 iulie 1986:
”Instanţele austriece s-au preocupat să stabilească dacă expresiile folosite de dl Lingens aveau, în mod obiectiv, un caracter insultător; au decis că o parte din expresiile folosite aveau într-adevăr un astfel de caracter – „cel mai detestabil oportunism”, „imoral” şi „lipsit de demnitate” (vezi paragraful 21). în opinia condamnatului însă, expresiile în discuţie constituiau judecăţi de valoare emise în exercitarea dreptului său la libera exprimare (vezi paragrafele 22 şi 29). Curtea, ca şi Comisia, împărtăşeşte acest punct de vedere.
Criticile reclamantului au fost de fapt îndreptate împotriva atitudinii adoptate de dl Kreisky, care la acea dată era cancelar federal. Esenţa cauzei a constat nu în dreptul jurnalistului de a răspândi informaţii, ci în libertatea sa de a exprima opinii şi în dreptul de a răspândi idei; restricţiile permise de paragraful. 2 al articolului 10 sunt aplicabile şi în acest context”
Dincolo de aspectele invocate mai sus, existența unui interes general în supunerea dezbaterii publice a informațiilor de natura celor avocate, ceea ce alături de calitatea reclamantului de activist civic și organizator de proteste, atrage extinderea limitelor în care poate fi manifestată libertarea de exprimare pentru orice persoană care își expune opiniile, nu doar pentru jurnaliști.
Având în vedere toate acestea, concluzionez că se impune respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de acest litigiu.
Vă mulțumesc frumos tuturor celor care construiți prin mine, un model al jurnalismului total liber șitransparent, aflat numai în slujba publicului. Sunt aici pentru a spune ceea ce cred și ceea ce îmi dictează conștiința, nu pentru a face cuiva pe plac. #NuCedam.
Vă sunt mult mai util atunci când vă contrazic convingerile și vă pun pe gânduri, decât atunci când vă confirm ceva ce știți deja. Tuturor celor care ați înțeles rolul și misiunea mea și sunteți alături de mine aici, pe Facebook sau oriunde altundeva, va mulțumesc frumos pentru încredere.
Tuturor celor care susțin direct activitatea mea pe http://www.patreon.com/malinbot va sunt recunoscător pentru ca împreună construim ceva fără precedent in Romania: Jurnalism 100% liber și dedicat interesului publicului.
Este un model total nou care deranjează, în același timp, vechile grupări de corupție interesate să poată controla presa, pentru a putea manevra oamenii sa-i tot voteze la infinit si astfel sa aibă mereu pârghii pentru a parazita banii publici.
În această perioadă total ieșită din comun vedem cele mai hidoase efecte ale corupției și lichelismului din instituțiile statului. România nu ajungea aici dacă aveam jurnaliști liberi care să dea socoteală numai în fața propriei conștiințe și a publicului.
Eu pot astăzi să fiu liber numai pentru ca fiecare dintre dumneavoastră înțelege cât de important este să primească informații, opinii și analize corecte și făcute în interesul public. #SemperFidelis
Poți susține și tu, direct, activitatea mea pe Patreon
Paginile de rețele sociale unde putem intra în contact și poți vedea mai multe:
Mulți dintre cei care aud numele meu cunosc activitatea mea recentă, puțini știu povestea mea, de la început până astăzi.
De aceea astăzi am scris acest mic capitol al unei cariere profesionale de 26 de ani în care am ajuns să cunosc ”industria” aceasta de pe toate palierele.
Tocmai această experiență completă cu presa românească actuală m-a făcut să devin independent și să lupt pentru a deschide acest drum nou fără precedent: jurnalismul total liber, susținut direct de public. Citește aici povestea
Mălin Bot, jurnalist independent 