Clanul primarului Ciuhandu şi clanul baştanului Cârpaci

Nu este un secret pentru nimeni că Timişoara a ajuns să fie acaparată de clanurile ţigăneşti Cârpaci, Stancu şi Covaci. Nume ca Ionelaş Cârpaci, Vişinel Stancu şi alţii sunt notorii în oraş. De notorietate este şi faptul că aceste clanuri s-au îmbogăţit în ultimii zece ani, sub aceeaşi administraţie: Ciuahndu. Afacerile au fost făcute cu imobile retrocedate, prin vicierea proceselor de retrocedare.

S-au produs moştenitori fictivi, identităţi false, s-au plăsmuit documente oficiale. Nimic din toate acestea nu se putea face fără informaţiile depozitate la Primăria Timişoara, gestionate de administraţia Ciuhandu.

Cum a actionat mafia imobiliară a baştanilor din Timişoara

Certificatul de urbanism

Astăzi, 11 aprilie 2011, Judecătoria Timişoara a emis o sentinţă foarte importantă în înţelegerea mecanismului prin care clanurile au acaparat Timişoara. În urmă cu 4 ani am descoperit un certificat de urbanism solicitat de firma fiului primarului Ciuhandu, MG Building Design, unde director este nevasta primarului. Actul de urbanism se referea la Vila Muhlle, clădire monument istoric, aflată atunci în posesia celebrului Ionelaş Cârpaci.

Acesta este acum arestat şi trimis în judecată pentru falsuri comise cu complicitatea unor alţi escroci, a unor funcţionari şi notari publici. Surse importante din Primăria Timişoara au indicat atunci că Ionelaş încerca pe toate căile să obţină avize pentru a demola monumentul istoric, locaţia pe care acesta se află fiind o mină de aur. În acest context, apariţia unei cereri pentru certificat de urbanism, introdusă chiar de firma familiei Ciuhandu, a fost foarte ciudată.

Atitudine complet ostilă

În momentul descoperirii certificatului de urbanism s-a produs o situaţie extrem de ciudată. Fiul primarului a negat vehement existenţa actului, deşi numărul şi firma solicitantă sunt informaţii publice, existente pe siteul primăriei.

Funcţionarii de la „Urbanism” au acceptat iniţial să ofere detalii legate de dosarul de urbanism, dar apoi au comunicat că primarul a interzis personal accesul presei la acel dosar fără acordul lui. Primarul Gheorghe Ciuhandu a refuzat orice discuţie deşi a fost contactat pe mobil, prin sms, prin secretariat, pe telefonul fix şi prin biroul de presă. A refuzat categoric să discute sau să ofere acces la dosar.

Reacţie deplasată

Articolul din EVZ, care a descris starea de fapt, a provocat o reacţie total deplasată a primarului Ciuhandu. Nici mai mult, nici mai puţin, acesta mi-a interzis accesul în Primăria Timişoara şi a anunţat oficial redacţia că mi-a retras acreditarea. Dincolo de abuzul comis, reacţia primarului a fost complet ciudată pentru că eu nu aveam o acreditare la Primăria Timişoara. La o zi după aceasta reacţie agresivă, Ciuahndu a anunţat că pot să intru în primărie doar ca să-mi achit impozitele şi în rest am interdicţie totală.

A călcat în picioare spiritul Timişoarei

Ciuhandu a cerut apoi tuturor redacţiilor să facă cereri de acreditare pentru jurnalişti şi a interzis accesul ziariştilor fără acreditare în primărie. Poliţia Comunitară a fost instruită să nu permită decât accesul jurnaliştilor cu acreditare. Mie mi-a fost refuzată oficial emiterea acreditării, moment în care Ciuhandu a intrat oficial în conflict cu legea. Numai pentru orgoliul propriu, şi supărat pentru că a fost prezentată o legătură între familia lui şi clanul ţigănesc Cârpaci, Gheorghe Ciuhandu a acţionat ca un veritabil prim-secretar PCR, abuzând de puterea administrativă într-un mod inacceptabil pentru o democraţie.

Ciuhandu a mai făcut ceva în momentul în care a acţionat ca un comunist sadea. A călcat în picioare spiritul Timişoarei, oraşul în care zeci de tineri au murit pentru libertate şi pentru ca indivizi cu mentalităţi de acest tip să nu mai aibă niciodată acces la putere.

În conflict cu legea

Retragerea acreditării şi refuzul de a elibera una nouă au intrat şi în conflict flagrant cu Legea 544. “Autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presa de respectivul ziarist…”, spune legea.

Ciuhandu a refuzat eliberarea acreditării tocmai pentru opinii exprimate în presă, în condiţiile în care activitatea primăriei nu a fost cu nimic deranjată. Aşadar, încălcarea legii a fost flagrantă, lucru constatat şi de Tribunalul Timiş care l-a forţat pe primar să elibereze acreditarea. Primăria Timişoara mi-a plătit şi daune morale pentru acest abuz.

Răzbunarea clanului

Imediat după ce am anunţat că voi cere Tribunalului să corecteze abuzul lui Ciuhandu, fiul lui a început hărţuirea prin procese civile. A deschis două procese în paralel. Unul deschis de societatea MG Building şi altul de el personal. Instanţele au comasat cauzele şi le-au judecat într-un singur dosar. Fiul primarului a susţinut că nu are nicio legătură cu Ionelaş şi că a solicitat actele de urbanism pentru o terţă persoană, care era curioasă de proprietatea baştanului.

La prima judecare a procesului nu a putut aduce nici persoana pentru care au lucrat şi nici contractele cu aceasta. S-au apucat să facă altceva. Primarul i-a eliberat fiului lui o serie de documente despre dosarul de urbanism, prin care acesta încerca să arate că se puteau obţine detalii legate de caz. Fiul primarului a mai scos din primărie alte documente de urbanism pe propriul meu apartament, pentru a arăta instanţei că se poate face asta fără ştirea proprietarului. Nu au reuşit să manipuleze instanţa, care a constatat că familia Ciuhandu nu are dreptate şi a respins acţiunea.

Culmea tupeului

Dosarul a ajuns la Tribunalul Timiş, unde a fost judecat de judecătorul Dănuţ Diaconescu, despre care scrisesem mai multe articole dure. Diaconescu a făcut parte dintr-un complet de trei judecători care a comis o nedreptate strigătoare la cer. Completul acestuia a legalizat furtul locuinţei unui bătrân, care a ajuns boschetar din acest motiv. Faptul că am scris de el, negativ, nu l-a împiedicat pe magistratul Diaconescu să-mi judece procesul cu Ciuhandu junior. Acesta a casat prima sentinţă şi m-a trimis înapoi să mă judec. Am luat-o de la capăt, la judecătorie, anul trecut.

Cum te trimite justiţia să dormi în pădure

De data aceasta clanul Ciuhandu a adus în faţa instanţei argumentul că în anul publicării articolului a scăzut cifra de afaceri a firmei. Culmea tupeului, din două motive. Primul este că MG Building Design făcuse obiectul unor campanii de presă mult mai dure. Săptămânalul Bănăţeanul a publicat un serial în care a arătat cum a făcut afaceri fiul primarului: sediu de la Administrarea Domeniului Public şi contracte grase de la regiile primăriei.

Clanul popularilor

Alte ziare scriseseră despre faptul că investitori mari, cum este Continental şi Kaufland, plătiseră sume importante firmei familiei primarului pentru diverse proiecte. Juniorul primarului „uitase” să arate instanţei că în anii următori, până în 2010, profitul firmei se triplase.

Martorul surpriză

Anul acesta, Ciuhandu junior a produs şi un martor surpriză. Brusc, după patru ani, a apărut „investitorul” care ar fi cerut certificatul de urbanism pentru casa lui Cârpaci. Desigur că „martorul” nu a putut aduce şi un contract care să dovedească că nu minte. Explicaţia oferită instanţei a fost puerilă: avea o lucrare în zonă şi s-a gândit să scoată un certificat de urbanism pe proprietatea lui Ionelaş. A plătit o sumă necunoscută numai pentru fantezia de a afla că nu se poate face nimic acolo, întrucât clădirea e monument istoric.

Judecătoria le-a respins acţiunea

Magistraţii Judecătoriei Timişoara nu au înghiţit explicaţiile clanului Ciuhandu şi au respins a doua oară acţiunea prin care primarul încercase intimidarea unui jurnalist care l-a criticat. Două instanţe au confirmat, astfel, în două procese succesive, legătura familiei Ciuahndu cu clanul lui Ionelaş Cârpaci.

Pro TV şi TVR confirmă afacerile mafiei

Ionelaş Cârpaci a fost arestat între timp şi s-au confirmat alte legături foarte interesante. Notarul public Safta Criste a fost amendată pentru implicarea în escrocheriile mafiei imobiliare. Safta este notarul la care şi-a efectuat stagiatura de notar fiica lui Ioan Cojocari, secretarul Primăriei Timişoara. De asemenea, Safta are sediul într-un imobil administrat de primărie, spaţiul fiind primit prin bunăvoinţa municipalităţii.

UPDATE Coincidenţele ciudate, tupeul clanului Ciuhandu, mafiotul Cârpaci, presiunile lui Mircea Criste

Activităţile mafiei imobiliare ţigăneşti au fost confirmate şi de alţi jurnalişti care au derulat anchete paralele. Cea mai recentă este emisiunea „România de iubesc”, de la PRO TV. În emisiunea difuzată duminică, 10 aprilie 2011, se confirmă multe din aspectele sesizate în Evenimentul Zilei şi Adevărul de Seară. În urmă cu câţiva ani şi TVR realizase o anchetă care a confirmat aceste aspecte.

Mărturii importante

De-a lungul timpului am prezentat şi alte mărturii ale unor victime ale clanurilor ţigăneşti. Cu toţii au exprimat convingerea că primarul este cel care protejează clanurile ţigăneşti. Dincolo de toate aceste aspecte rămâne o realitate evidentă. După anul 1996, când Ciuhandu a preluat fotoliul de primar, afacerile clanurilor au explodat.

Cum lucrează mafia retrocedărilor

Baştanii ca Ionelaş şi Vişinel au făcut afaceri de milioane tocmai cu imobile care făceau obiectul unor retrocedări, unde Primăria Timişoara era parte activă. Acolo unde nu au putut să intervină în retrocedări, au falsificat acte cu totul, informaţiile necesare pentru asta fiind tot la primărie.

Proces civil deschis cu tupeu de Ciuhandu junior

Citeşte alte materiale, vezi înregistrări video şi află alte detalii interesante: